Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C. S. Nicolăescu-Plopșor” organizează Simpozionul național „IDENTITATE NAȚIONALĂ – IDENTITATE EUROPEANĂ în perioada 23-24 mai 2024, în format hibrid, (programul/datele de logare vor fi comunicate în timp util).
Lucrările acestei manifestări științifice se vor desfășura în cadrulmai multor secțiuni:
a) Individ și comunitate. Perspective etnologice și lingvistice;
b) Viața sedentară și călătoriile filosofilor;
c) Realități economice și tradiții juridice;
d) Oltenia – identitate și mobilitate. Dimensiuni socio-culturale și politice.
Proiectul de cercetare interdisciplinară CENTRU SI MARGINE. CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE ÎN SPAȚIUL SUD-EST EUROPEAN se desfăşoară în perioada 1 ianuarie 2023 — 31 decembrie 2024 și îşi propune să contureze o viziune de ansamblu asupra diversității culturale din spaţiul sud-est european, al spaţiului balcanic, cum mai este numit, prin prisma formelor specifice, locale şi regionale, dar si prin elementele comune generale.
Proiectul se derulează în două etape:
Conferința Internaţională CENTRU SI MARGINE. CULTURA SI CIVILIZAŢIE ÎN SPAŢIUL SUD-EST EUROPEAN, Craiova, 27-28 octombrie 2023.
publicarea unui volum colectiv, la o editură acreditată CNCS, care să cuprindă rezultatele cercetărilor, şi diseminarea acestuia în biblioteci nationale şi internationale (2024).
Instituţii partenere:
= Universitatea din Craiova. Institutul de Balcanologie. Centrul de Studii Culturale Sud-Est Europene
= Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, Academia Română
= Universitatea din Novi Sad, Facultatea de Filosofie, Catedra de Limba si Literatura Română
= Universitatea „Sfinții Chiril şi Metodiu” din Veliko-Tarnovo, Facultatea de Litere, Centrul „Balcani”
= Asociaţia Culturală „Carmina Balcanica”, Craiova. Lumea contemporană nu mai poate fi înţeleasă si trasată static, într-o viziune închisă, ci prin prisma schimbărilor constante, astfel că interesul pentru domeniile interculturalitatii este firesc in contextul istoric prezent. Demersul nostru porneşte de la afirmaţia lui Mircea Eliade că „Nu ne putem imagina o cultură europeană redusă numai la formele ei occidentale. Culturaliceşte, ca şi spiritualiceşte, Europa se întregeşte cu tot ce a creat şi a păstrat spaţiul carpato-balcanic”. Creând un arc peste timp, Eugen Simion remarca faptul că „Bogăția Europei depinde de bogăţia şi diversitatea culturilor nationale/…/ Cultura nu trebuie să ne despartă, trebuie să ne apropie pe noi, europenii din Est, din Vest, din Sud-Est, din centrul sau din nordul Europei. Dialogul cultural nu trebuie purtat numai între Est şi Vest, ci şi între Est şi Est”. Prin tema propusă dorim să contribuim la o mai bună cunoaştere reciprocă — în plan intercultural.
Spaţiul sud-est european a fost analizat prin „constantele antropo-geografice”, dar şi prin destinul istoric comun care a conferit multe similitudini politice, religioase ori culturale ţărilor din regiune. Această „cetate naturală a unei mari unităţi geografice”, cum o definea V. Papacostea, şi a unei mari unităţi istorice, adăugăm noi, a determinat totodată şi multiple interferenţe culturale.
Balcani, Balcanitate, Balcanism! Termenul din urmă a acumulat — în timp — o conotaţie vădit peiorativă. Gândirea stereotipă — şi nu tocmai inocentă — a unui Occident orgolios pare a continua (încă) să plaseze asupra lui un stigmat negativ. Spiritualitatea, arta, cărțile de înţelepciune, ca şi toate formele de interpenetraţie spirituală ar trebui să justifice o de-peiorativizare a modului în care este privită şi înţeleasă lumea Levantului. În acest sens, există deja solide argumente: toate temeiurile civilizaţiei europene îşi au sorgintea în spaţiul balcanic. Ideea de democraţie s-a născut la poalele Athenei. Ideea de constituţie a apărut în spaţiul grecesc. Creştinismul avea să se răspândească în Europa prin marea operă apostolică începută în Grecia. Într-un interviu, academicianul român Răzvan Theodorescu reamintea că, deşi atentatul de la Sarajevo a dus la declanşarea primului război mondial, n-ar trebui să dăm uitării că Sarajevo a fost cândva perceput ca un nou Ierusalim, acolo convietuind toate civilizațiile: musulmană, creştină, mozaică. Şi astfel de exemple ar putea continua. Se uită că Balcanii, priviţi azi ca un tărâm al intolerantei, au fost cândva model şi pildă de toleranţă.
Această parte a Europei a fost de-a lungul secolelor un spaţiu în care s-au confruntat popoare şi civilizaţii, dar şi un spaţiu în care s-au născut culturi noi, în care oamenii au învăţat să convietuiasca si să isi respecte valorile. De la primele populații neolitice care au străbătut Peninsula Balcanică înaintând spre Dunăre și până în zbuciumatul secol XX, sud-estul Europei a stat mărturie despre cum pot fi depăşite confruntările, iar cultura si civilizaţia pot ieși victorioase.
Plecând de la ceea ce-l atrăsese pe marele istoric român N. Iorga — Orientul ce cuprinde „Estul Europei (…) participând la civilizaţia Europei” — intentiondm ca prin lucrările participanţilor să revelăm nu numai specificul cultural al fiecărei tari din această „unitate” şi al ansamblului sud-est european, dar şi specificul dialogului Orient-Occident. Cu alte cuvinte dorim să evidentiem contribuţia civilizaţiei şi a culturii spaţiului sud-est european, inclusiv balcanic la cultura şi civilizaţia europeană.
Conferinţa se va desfăşura pe următoarele secţiuni:
Filologie
Studii culturale
Istorie / Istoria mentalităților Conferinţa se va desfășura în regim online. Comunicarile se pot susţine în limba română sau în limba engleză.
Termen limită pentru înscriere: 10 octombrie 2023 Taxa de înscriere: 100 de lei pentru participare online. Se achită în contul Asociaţiei Internaţionale „Carmina Balcanica” – Cont CEC BANK, Calea Bucuresti A 21, Craiova, RO81CECEDJ0430RON1093459, până la 10 octombrie 2023.
Taxa acoperă:
= accesul la comunicările conferinţei;
= publicarea în volum (a lucrărilor acceptate de Comitetul ştiinţific);
Comitetul ştiinţific:
Prof. univ. dr. Nicu PANEA (Universitatea din Craiova)
Conf. univ. dr. Camelia ZĂBAVĂ (Universitatea din Craiova)
Prof. univ. dr. Virginia POPOVICI (Universitatea din Novi Sad, Facultatea de Filosofie)
Prof. univ. dr. Marina PULA-BĂDESCU (Universitatea din Novi Sad, Facultatea de Filosofie)
Prof. univ. dr. Sanja MARICIC-MESAROVIC (Universitatea din Novi Sad, Facultatea de Filosofie)
Conf. univ. dr. Marinel NEGRU (Universitate din Belgrad, Facultarea de învăţători)
Prof. univ. dr. Zhivka KOLEVA-ZLATEVA (Universitatea „Sfinţii Chiril şi Metodiu” din Veliko- Tarnovo)
Prof. univ. dr. Anastasia PETROVA (Universitatea „Sfinții Chiril şi Metodiu” din Veliko-Tarnovo)
Prof. univ. Sevastian CERCEL (Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „Nicolăescu- Plopsor”)
Prof. univ. dr. Mihaela ALBU (Uniunea Scriitorilor din România, Preşedinta Asociaţiei Culturale „Carmina Balcanica”)
Comitetul de organizare:
Conf. univ. dr. Camelia ZĂBAVĂ (Universitatea din Craiova)
Prof. univ. dr. Mihaela ALBU (Asociaţia Culturală „Carmina Balcanica”)
Cercet. şt. III dr. Mihaela BARBIERU (Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopşor”)
Cercet. şt. II dr. Simona LAZĂR (Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopsor”)
Prof. univ. dr. Virginia POPOVICI (Universitatea din Novi Sad, Facultatea de Filosofie)
Conf. univ. dr. Mircea NEGRU (Universitatea Spiru Haret/ Universitatea din Craiova)
The interdisciplinary research project CENTER AND MARGIN. CULTURE AND CIVILIZATION IN THE SOUTH-EAST EUROPE takes place between January 1, 2023 and December 31, 2024 and aims to outline an overview of cultural diversity in the South-East European space, of the Balkan space, as it is also called, in terms of specific forms, local and regional, but also through general common elements.
The project is carried out in two stages:
The international Conference CENTER AND MARGIN. CULTURE AND CIVILIZATION IN THE SOUTH-EAST EUROPEAN SPACE, Craiova, October 27-28, 2023.
the publishing of a collective volume, at a CNCS accredited publishing house, including research results, and its dissemination in national and international libraries (2024).
Partner institutions: = University of Craiova. Institute of Balkanology. Center for South-East European Cultural Studies
= University of Novi Sad, Faculty of Philosophy, Department of Romanian Language and Literature
= “St. Cyril and St. Methodius” University of Veliko Tarnovo, Faculty of Letters, “Balkans” Center
„ “CS. Nicolăescu-Plopşor” Institute for Research Social Studies and Humanities from Craiova, Romanian Academy
= “Carmina Balcanica” Cultural Association, Craiova.
The contemporary world can no longer be understood and conceived statically, in a closed vision, but through the acknowledging of the constant changes, so the interest in the fields of interculturality is natural in the present historical context. Our approach starts from Mircea Eliade’s statement that “We cannot imagine a European culture reduced only to its Western forms. Culturally, as well as spiritually, Europe is complete with everything the Carpatho-Balkan space has created and preserved”. Creating an arc over time, Eugen Simion remarked that “The richness of Europe depends on the richness and diversity of national cultures. Culture must not divide us, it must bring us, Europeans from East, West, South-East, Central or Northern Europe, closer together. The cultural dialogue must not only be conducted between East and West, but also between East and East”. Through the proposed theme, we want to contribute to a better mutual knowledge — at intercultural level.
The South-East European space was analyzed through its “anthropo-geographical constants”, but also through the common historical destiny that conferred many political, religious or cultural similarities to the countries in the region. This “natural fortress of a great geographical unity”, as V. Papacostea defined it, and of a great historical unity, we add, caused multiple cultural interferences as well.
Balkans, Balkanity, Balkanism! The latter term has accumulated — over time — an overtly pejorative connotation. The stereotypical — and not exactly innocent — thinking of a prideful West seems to continue to place a negative stigma on it. Spirituality, art, books of wisdom, and all forms of spiritual interpenetration should justify a de-pejorativization of how the world of the Levant is viewed and understood. In this regard, there are already solid arguments: all the foundations of European civilization have their origin in the Balkan area. The idea of democracy was born next to Athens. The idea of a constitution appeared in the Greek space. Christianity was to be spread throughout Europe, through the great apostolic work begun in Greece. In an interview, the Romanian academician Razvan Theodorescu reminded that, although the attack in Sarajevo led to the outbreak of World War I, we should not forget that Sarajevo was once perceived as a new Jerusalem, where all civilizations coexisted: Muslim, Christian, Mosaic. And such examples could go on. It is forgotten that the Balkans, regarded today as a land of intolerance, were once a model and example of tolerance.
This part of Europe has been, over the centuries, a place where peoples and civilizations have confronted, but also a place where new cultures have been born, where people have learned to live together and respect their values. From the first Neolithic populations to cross the Balkan Peninsula advancing towards the Danube until the tumultuous 20th century, the Southeastern Europe has testified on how confrontations can be overcome and culture and civilization can emerge victorious.
Starting from what appealed to the great Romanian historian, N. Iorga — the East comprising the “Eastern Europe (…) participating in the civilization of Europe” — we intend, through the works of the participants, to reveal not only the cultural specificity of each country in this “unity” and of the South-East European ensemble, but also the specificity of the East-West dialogue. In other words, we want to highlight the contribution of the civilization and culture of the South-East European area, including the Balkans, to the European culture and civilization.
The conference will be held on the following sections:
Philology
Cultural Studies
History / History of mentalities The conference will be held in hybrid regime. The communications may be delivered in Romanian or English.
Application deadline: October 10, 2023
Registration fee: 100 lei (20 curos) for online participation. Is paid into the account of “Carmina Balcanica” International Association: Account CEC BANK, Calea Bucuresti A 21, Craiova, RO81CECEDJ0430RON1093459, by October 10, 2023.
The fee covers: = access to conference communications; = publication in volume (of papers accepted by the Scientific Committee);
Scientific Committee:
Professor Nicu PANEA (University of Craiova)
Associate Professor Camelia ZABAVA (University of Craiova)
Professor Virginia POPOVICI (University of Novi Sad, Faculty of Philosophy)
Professor Marina PUIA-BADESCU (University of Novi Sad, Faculty of Philosophy)
Professor Sanja MARICIC-MESAROVIC (University of Novi Sad, Faculty of Philosophy) Associate Professor Marinel NEGRU (University of Belgrad, Faculty of teachers)
Professor. Zhivka KOLEVA-ZLATEVA (“Saints Cyril and Methodiu” University of Veliko- Tamovo)
Professor Anastasia PETROVA (“Saints Cyril and Methodiu” University of Veliko-Tarnovo)
Professor Sevastian CERCEL (“C.S. Nicolăescu-Plopşor” Institute for Research Social Studies and Humanities from Craiova)
Professor Mihaela ALBU (Union of Writers from Romania, President Cultural Association “Carmina Balcanica”)
Organizing Committee:
Associate Professor Camelia ZABAVA (University of Craiova)
Professor Mihaela ALBU (Cultural Association “Carmina Balcanica”)
3″ Degree Scientific Researcher Mihaela BARBIERU (“C.S. Nicolăescu-Plopşor” Institute for Research Social Studies and Humanities from Craiova)
2″4 Degree Scientific Researcher Simona LAZAR (“C.S. Nicolăescu-Plopșor” Institute for Research Social Studies and Humanities from Craiova)
Professor Virginia POPOVICI (University of Novi Sad, Faculty of Philosophy)
Associate Professor Mircea NEGRU (Spiru Haret University/ University of Craiova)
Suntem onorați să vă adresăm invitația de a participa la lucrările conferinței anuale a Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C. S. Nicolăescu-Plopșor”, manifestare științifică, care se vor desfășura în perioada 5-7 octombrie 2023 în cadrulmai multor secțiuni: a) Studii de istorie și arheologie; b) Viață cotidiană și evoluție socio-economică; c) Practici politice și relații (inter)naționale; d) Studii culturale. Elemente de identitate românească; e) De la arme la condei: Cantemir 300.
Vă rugăm să primiți atașat formularul de înscriere, care va fi trimis pe adresele de e-mail: [email protected] și [email protected] – persoană de contact cs III, dr. Anca Ceaușescu -, până la data de 15 septembrie 2023. Confirmarea acceptării: 20 septembrie 2023.
Lucrările pot fi prezentate și redactate în limba română sau engleză, dezbaterile urmând să se desfășoare în format hibrid. Menționăm că organizatorii vor avea în vedere ca materialele prezentate să fie publicate (informații în acest sens vor fi comunicate ulterior).
Vă mulțumim pentru buna colaborare și vă dorim mult succes în activitatea Dumneavoastră.
Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” organizează Simpozionul național „Oltenia – conexiuni istorice, identități în dialog”, în format hibrid, în perioada 11 – 12 mai 2023.
Aparitii media:
Suntem onorați să vă adresăm invitația de a participa la lucrările acestei manifestări științifice, care se vor desfășura în cadrul următoarelor secțiuni:
Descoperiri arheologice și cercetări cu privire la istoria veche și medie a Olteniei
Valori culturale între tradiție și contemporaneitate
Realități socio-economice în Oltenia modernă și contemporană
Vă rugăm să primiți atașat formularul de înscriere, care va fi trimis pe adresele de email: [email protected] și [email protected] – persoană de contact dr. Simona Lazăr, până la data de 30 aprilie 2023. Menționăm că organizatorii vor avea în vedere ca materialele prezentate să fie publicate în „Arhivele Olteniei”, cu respectarea normelor de publicare atașate, care se regăsesc și pe site-ul revistei la adresa: https://arhiveleolteniei.ro.
Rugăm colaboratorii ca materialele să fie trimise organizatorilor până la data de 15 iunie a.c.
Vă mulțumim pentru buna colaborare și vă dorim mult succes în activitatea Dumneavoastră.
AZI, miercuri, 27 aprilie 2022, ora 11.00, în Aula Academiei Române, a avut loc Susținerea Discursului de recepție al academicianului Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Romane și președinte al Secției de Științe Istorice și Arheologie – ,, Reflecții lapidare privind istoria și istoriografia românească ” – , urmat de răspunsul academicianului Ioan-Aurel Pop , președintele Academiei Române.
This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.