Instrucțiuni autori

Instrucțiuni autori

CONDIŢII DE REDACTARE, CONFORM NORMELOR ACADEMIEI ROMÂNE

         1. Forma de prezentare

  • Materialele trebuie să cuprindă 8-14 pagini şi sunt trimise la adresele:  [email protected], [email protected], [email protected]
  • Formatul: B5 JIS
  • Lucrările vor fi redactate în limba română, font Times New Roman, cu caractere de 11, la un rând.
  • Notele de subsol vor fi redactate în formă continuă, font Times New Roman, cu caractere de 9, la un rând.
  • Lucrările vor fi însoţite de un rezumat redactat în limba engleză şi 5 cuvinte cheie.
  • Structura lucrării: Titlu – Autor (în subsol gradul didactic, titlul ştiinţific, afilierea instituţională) – Rezumat – Cuvinte cheie – Textul lucrării.
  • În cazul în care materialul cuprinde imagini, tabele sau alte elemente grafice, este necesară trimiterea acestora şi în fişiere separate (în format „jpeg”). Redacţia îşi rezervă dreptul de a interveni asupra materialului grafic. Manuscrisele însoţite de materiale grafice vor cuprinde o Listă a ilustraţiilor şi referinţe despre dispunerea şi succesiunea acestora în text (sau la sfârşitul textului), precum şi indicaţii despre ceea ce reprezintă respectivele ilustraţii.
  • Redacţia nu acceptă materiale fără aparat critic.
  1. Elaborarea notelor de subsol
  • Aparatul critic al lucrării va cuprinde doar note de subsol, continuu.
  • În cadrul notei, ordinea datelor este următoarea: prenumele autorului, numele, titlul lucrării (cu litere italice), volumul, locul de apariţie, editura, anul, pagina.
  • În unele cazuri, editura nu menţionează în lucrare anul de apariţie. Atunci, în locul anului, se introduce f. a. (= fără an).

Exemplu: Cezar Avram, Regimuri politice comparate. Fascism, Nazism, Stalinism, Craiova, Editura Aius, 2008, pp. 42-44.

  • Dacă în seria notelor se fac mai multe referiri la aceeaşi lucrare, se procedează astfel:
    • Când referirea se face imediat după prima menţionare a lucrării, datele sunt substituite de Ibidem, după care, atunci când este cazul, se menţionează pagina.
    • Când o nouă referire la aceeaşi lucrare urmează după mai multe note, se trece numele autorului, celelalte date fiind suplinite prin  cit.(cu caracter italic), urmată de pagină.
    • Când un autor este citat cu mai multe lucrări, intercalate cu alte note, se trece numele autorului, titlul (eventual prescurtat), apoi pagina.
    • Când un autor este citat, succesiv, cu mai multe lucrări, numele este înlocuit prin Idem.
    • Când autorul lucrării preia un citat, nu din sursa primară ci din altă carte, introduce menţiunea Apud (după).
    • Autorul poate fi pus în situaţia de a cita informaţii de pe un număr mare de pagini ale unei alte lucrări. Pentru a evita riscul introducerii unei multitudini de note, poate redacta, în acest caz, o singură notă în care, în locul paginii se introduce termenul passim (peste tot).

Exemple:

  1. Cezar Avram, Regimuri politice comparate. Fascism, Nazism, Stalinism, Craiova, Editura Aius, 2008, p. 112.
  2. Ibidem.
  3. Ibidem, p. 120.
  4. Idem, Istoria politică a Europei secolelor XIX şi XX, Craiova, Editura Reduta, 2003, p. 28.
  5. Apud Cezar Avram, Roxana Radu, Evoluţia istorică a reglementărilor privind relaţiile de muncă în România, în „Arhivele Olteniei”, Serie Nouă, nr. 22/2008, Bucureşti, Editura Academiei, 2008, pp. 181-204
  6. Cezar Avram, Democraţii contemporane comparate, Craiova, Editura Universitaria, 2003, passim.
  • În cazul în care este citat un studiu dintr-un periodic de specialitate, numele periodicului se culege cu litere normale între ghilimele, iar titlul studiului cu litere italice. Cifrele romane indică numărul anilor de apariţie ai periodicului:

Exemplu: Simona Lazăr, Observaţii cu privire la armamentul ofensiv de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului în sud-vestul României, în „Arhivele Olteniei”, Serie Nouă, nr. 25, 2011, pp. 7-21.

  • În cazul în care este citat un articol publicat într-un volum de studii se procedează după următorul model:

Exemplu: Anca Ceauşescu, Simona Lazăr, Lăcaşuri de cult din sudul Olteniei, în Mihaela Bărbieru, Roxana Radu, Lucian Dindirică (coord.), Biserică şi societate. Paradigme, interpretări implicaţii, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2015, p. 163-169.

  • Site-urile de pe Internet pot deveni surse valabile pentru cercetarea ştiinţifică. La citarea acestora, se va menţiona şi data accesării, deoarece se presupune că un sitepoate suferi modificări periodice.

Exemplu: A se vedea www.warmuseum.ca, accesat la 3 februarie 2015.