Numarul 21 Serie Noua

Descarca revista

ARHEOLOGIE-ISTORIE
SIMONA LAZAR, Tipuri de habitat la sfârsitul epocii bronzului si începutul epocii fierului în Oltenia p.7
MARIN TOMA, Goana dupa hrana în evul mediu p. 23
OANA ANDREIA SÂMBRIAN, Istorie, literatura si arta în secolul de aur spaniol p. 31
ILEANA CIOAREC, Domeniul funciar al boierilor Glogoveni în judetele Dolj si Romanati p. 39
GABRIEL CROITORU, Dezvoltarea edilitara si urbana a orasului Drobeta Turnu-Severin reflectata în catagrafia secolului al XIX-lea p. 45
ANDREI FLORIN SORA, Prefectul în România moderna: strategii de cariera,  1866-1916 p. 53
MARUSIA CÎRSTEA, Relatiile economice româno-britanice în ajunul celui de-al doilea razboi mondial p. 71
SERBAN PATRASCU, O încercare de modernizare a orasului Craiova în timpul celui de-al doilea razboi mondial: serviciul de tramvaie si troleibuze p.79
GEORGETA GHIONEA, LOREDANA ILIN, Banca Nationala a României dupa Nationalizare. Reforma monetara din anul 1947 p. 87
CEZAR AVRAM, Legislatia anilor 1949-1962 – o baza neconditionata pentru procesul de colectivizare p. 93
NARCISA MITU, Masuri privind dezvoltarea economico-organizatorica a gospodariilor agricole colective (1962-1965) p. 105
SILVIU GABRIEL LOHON, Noul profet. Constituirea imaginii oficiale a Elenei Ceausescu p. 111
MADALINA NICOLETA ANGIU, Protocronism si nationalism marca «Ceausescu» în România totalitara p. 117
NICOLAE VÎLVOI, Muzeele comunale si colectiile muzeale din judetul Dolj. Repunerea lor în valoare în scopul cunoasterii, educarii si recrearii publicului p. 123

PSIHOLOGIE
COSMIN VILAU, Tipariturile romano-slave de la Râmnic în contextul relatiilor culturale romano-slave p. 129
TUDOR NEDELCEA, Eminescu despre Rusia si despre razboiul nostru de independenta p. 137
IUSTINA BURCI, Meserii si functii cu statut special în trecut p. 147
ELENA CAMELIA-ZABAVA, Particularitati antroponimice în satul Stanesti, jud. Mehedinti p. 155
CARMEN POPESCU, Comunicare si comuniune p. 165
MIHAELA ALBU, Literatura româna si valoarea sa europeana p. 177
ISABEL FERNANDEZ, Diferite perspective pedagogice privind folosirea limbii spaniole ca limba straina p. 183
ETNOGRAFIE
GABRIELA BOANGIU, Repere epistemologice si metodologice ale etnologiei contemporane p. 189
ANCA CEAUSESCU, Locuinta de pe Valea Desnatuiului. Materiale si tehnici de constructie traditionale p. 199
FILOSOFIE-SOCIOLOGIE
CONSTANTIN MIHAI, Teologia lui Imago p. 207
ANA MARIA CINCA, Scurta lectura a gândirii magice a lui Giordano Bruno (I) p. 223
IONEL BUSE, Dracula, un mit politic p. 233
RODICA TUGUI, Atitudini si perceptii privind cunoasterea fenomenului HIV-SIDA p. 243
ILEANA ROMAN, Deficientele functionale cu privire la familie si la delicventa juvenila p. 263
STUDII JURIDICE
COSTACHE GHEORGHE, MIHAELA POPESCU, Particularitatile legislatiei Europene p. 273
ELENA ALEXANDRA ILINCA, Câteva trasaturi ale sistemului juridic englez p. 279
ROBERT PAUL PUICA, DENISA LOREDANA BICA, Câteva aspecte de drept comparat privind contractul de arenda p. 285
CRISTINA OTOVESCU, RADU RIZA, Notiuni introductive privind conceptul de asigurari p. 293
ROXANA RADU, FLORIN NACU, Reforma sistemului de pensii din România: necesitatea pensiilor private suplimentare p. 299
MIHAI GHITULESCU, COSMIN LUCIAN GHERGHE, Câteva consideratii privind „Votul Universal” p. 309
NICU VINTILA, Dreptul universal p. 313
ECONOMIE
CEZAR AVRAM, DIANA PAUNOIU, LAURA SAVA, Evolutia pietei interne în sud-estul României în perioada interbelica p. 317
ROXANA NANU, OANA BERCEANU, RADU BUZIENESCU, Câteva trasaturi ale sistemului de drept englez p. 333
GHEORGHE BICA, MADALINA CONSTANTINESCU, Comportamentele financiare si influentele lor asupra pietelor financiare p. 341
GHEORGHE PÂRVU, RAMONA GRUESCU, Liberalizarea capitalului si implicatiile sale p. 349
MARIN BÂBEANU, Piata muncii în regiunea de dezvoltare sud-vest (Oltenia) p. 357
SANDU BOENGIU, Factorii controlului genetic al tipurilor de lignit în vestul Olteniei p.365
RECENZII
Michel Maffesoli, Le Réenchantement du monde. Une éthique pour notre temps, Paris, La Table Ronde, 2007, 2006p. (Constantin Mihai) p. 373
Andras Foldi and Gabor Hamza, The history and the institutions of Roman law, Budapest, Eotvos Lorand University Press, 234 p (Marin Toma) p. 374
Gheorghe Danisor, Libertatea la Hegel (La liberté chez Hegel), Craiova, Editura Universitaria, 2006, 160 p. (Roxana Radu) p. 375
Cezar Avram, Paul Barbu, Gheorghe Bica, Daniela Busa, Anca Ceausescu, Ileana Cioarec, Dinica Ciobotea, Nicolae Gradinaru, Nicu Vintila, Vladimir Osiac, Nicolae Stoicescu, Iolanda Tighiliu, Dictionarul istoric al localitatilor din judetul Olt. Orasele (Le dictionnaire
historique des localités du dép. d’Olt. Les villes), Craiova, Editura Alma, 2006, 351 p. (Ileana Cioarec) p. 376
CRONICA STIINTIFICA p. 379
VIATA STIINTIFICA p. 383
ABREVIERI p. 385

TIPURI DE HABITAT LA SFÎRSITUL EPOCII BRONZULUI SI ÎNCEPUTUL EPOCII FIERULUI ÎN OLTENIA
SIMONA LAZAR
(Rezumat)
Cercetarile de antropologie sociala care analizeaza configuratia spatiala a asezarilor, constituie importante surse pentru întelegerea organizarii sociale în societatile vechi. Spatiul de locuit si spatiul funerar prin obiectele pe care le contin (arme, podoabe, unelte, vase) si functiile pe care acestea le reprezinta, ofera informatii despre sistemele de înrudire, de formare si exercitare a puterii, sau de ierarhizare sociala în interiorul societatilor traditionale.
Cercetarile arheologice demonstreaza existenta în bronzul târziu si în prima epoca a fierului, a tipului de asezari dispersate, cu de dimensiuni reduse, în urma carora rezulta putine urme de locuire, dar în aceasta perioada sunt prezente în unele zone si asezari fortificate. Ultimul tip de habitat are un evident rol defensiv, dar în acelasi timp sunt si expresia existentei unei societati ierarhizate, de tipil seferiilor.

ISTORIE, LITERATURA SI ARTA ÎN SECOLUL DE AUR SPANIOL
OANA ANDREIA SÂMBRIAN
(Rezumat)
Secolul de aur spaniol, cuprins între veacurile XVI-XVII, a înregistrat o importanta majora, cu precadere în spectrul literaturii si al artei. Lope de Vega si Diego Velázquez constituie personajele de referinta ale acestei epoci, întrucât au reusit sa redea o imagine extrem de realista a vremurilor pe care le-au trait, prin intermediul versurilor si al picturii. Dintre tablourile lui Velázquez, Meninele si Lancile sunt de departe cele mai impresionante, în timp ce versurile lui Lope vorbesc despre evenimentele cotidiene ale Spaniei Secolului de aur.
Personaj complex, Lope de Vega a luptat, asemeni contemporanului sau, Cervantes, pentru împlinirea idealului unei Spanii grandioase.

DOMENIUL FUNCIAR AL BOIERILOR GLOGOVENI ÎN JUDETELE DOLJ SI ROMANATI
ILEANA CIOAREC
(Rezumat)
Originari din Glogova, boierii Glogoveni sunt atestati prima data în secolul al XV-lea când documentele mentioneaza pe un anume Stanciu din Glogova casatorit cu Anca, sora domnitorului Basarab Tepelus.
Detinatorii unui întins domeniu funciar, Glogovenii se pot alatura altor familii cu veche si îndepartata ascendenta boiereasca, probabil dinainte de constituirea statului feudal Tara Româneasa. Existenta domeniului lor este dovedita atât de numeroase diate, testamente, cât si de mai multe hotarnicii, ramase ca marturie de-a lungul timpului.
Aceasta familie boiereasca avea proprietati în patru din cele cinci judete ale Olteniei: Dolj, Gorj, Mehedinti si Romanati.
Mosia lor de vatra si centrul de manifestare socio-economica si politica a fost Glogova. Dupa ce membrii acestei familii si–au stabilit resedinta la Caiova, capitala Olteniei, spre sfârsitul secolului al XVII-lea, ei au cautat sa-si sporeasca numarul mosiilor din judetele Dolj si Romanati.
Acest domeniu funciar demonstreaza calitatea lor de mari boieri si rolul economic si social pe care boierii Glogoveni l-au jucat în societatea româneasca.

DEZVOLTAREA EDILITARA SI URBANA A ORASULUI DROBETA TURNU-SEVERIN REFLECTATA ÎN CARTOGRAFIA SECOLULUI AL XIX-LEA
GABRIEL CROITORU
(Rezumat)
În urma analizei planurilor dupa care a fost ridicat noul oras Severin – planuri din 1833, 1835, 1856 (plan suplimentar), 1865, 1874, 1880 se remarca ca localitatea dispunea de o retea de strazi care se întretaiau cu lungile piete si numeroasele spatii verzui. Aceasta este una dintre dovezile care demonstreaza ca orasul românesc ca toate celelalte era o copie fidela a numeroaselor modele occidentale.

PREFECTUL ÎN ROMÂNIA MODERNA: STRATEGII DE CARIERA,  1866-1916
ANDREI FLORIN SORA
(Rezumat)
Acest studiu analizeaza unele aspecte legate de strategiile de cariera ale prefectilor în România, între 1866 si 1916. Institutia prefectului a avut ca model sistemul administrativ francez. Prefectul român era cel mai important functionar public la nivel local, având o dubla calitate: agent al puterii centrale si sef al administratiei locale descentralizate. Printr-o analiza cantitativa si calitativa am urmarit cercetarea spatiilor de recrutare, nivelul de studii, vârsta de accedere în aceasta demnitate publica, diverse strategii sociale si profesionale, dar si raporturile prefectului, functionar politic, cu viata politica la nivel local si central. Pe parcursul perioadei 1866-1916, institutia prefectorala a evoluat din punct de vedere al legislatiei, al exercitarii atributiilor sale, iar pe de alta parte si candidatul si titularul unor astfel de functii publice s-a schimbat.

RELATIILE ECONOMICE ROMÂNO-BRITANICE ÎN AJUNUL CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI  MONDIAL
MARUSIA CÎRSTEA
(Rezumat)
Articol se refera la cooperarea  României cu Regatul Unit în deceniul al IV-lea al secolului XX. În aceasta perioada, relatiile s-au desfasurat pe mai multe directii de actiune: diplomatice, economice, militare, comerciale, culturale etc.
Din punct de vedere economic, ne-am concentrat pe cooperarea în domeniul extractiei de petrol, precum si agricultura. Aceste angajamente economice între România si Marea Britanie s-au desfasurat în conformitate cu „Protocolul din 11 mai 1939 privind schimburile comerciale dintre România si Marea Britanie”. Pe ansamblu, acest protocol a fost înfiintat în scopul de a întari prezenta britanica pe piata româneasca.

O ÎNCERCARE DE MODERNIZARE A ORASULUI CRAIOVA ÎN TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL : SERVICIUL DE TRAMVAIE SI TROLEIBUZE
SERBAN PATRASCU
(Rezumat)
La sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX – lea consiliul municipal al Craiovei a încercat sa modernizeze orasul prin introducerea unui serviciu de tramvaie. Din diferite motive încercarile sale nu au avut nici un rezultat.
În 1942 tramvaiele si troleibuzele, considerate prada de razboi, vor fi duse la Odessa. Câteva luni mai târziu, primarul Craiovei va înfiinta serviciul de tramvaie si troleibuze.  Chiar daca s-au cheltuit mult cu repararea lor, tramvaiele se aflau în stare proasta si punerea lor în functiune a fost imposibila. Serviciul de troleibuze a functionat între anii 1943-1944.
În toamna anului 1944, Armata Rosie a intrat în Craiova. Una dintre urmarile imediate a fost anularea serviciului de troleibuze ale carui tramvaie si troleibuze vor fi trimise la Odessa.

BANCA NATIONALA A ROMANIEI DUPA NATIONALIZARE. REFORMA MONETARA DIN ANUL 1947
GEORGETA GHIONEA, LOREDANA ILIN
(Rezumat)
La sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial, reconstructia economiei nationale, lupta împotriva speculatiilor monetare si normalizarea vietii politice s-au situat în centrul preocuparilor autoritatilor românesti.
În evolutia Bancii Nationale a României, perioada cuprinsa între 1945-1948 a fost marcata de doua evenimente importante: etatizarea si reorganizarea B.N.R. si reforma monetara.
Etatizarea a reprezentat primul pas important de interventie a statului în domeniul financiar si în supravegherea institutiilor financiare, pas considerat necesar în dezvoltarea economiei nationale.
Pentru redresarea economiei nationale a fost adoptata la 15 august 1947 o noua reforma monetara. Ea a contribuit la îmbunatatirea situatiei materiale a functionarilor. Aceasta reforma, realizata fara împrumuturi externe, reprezenta o manifestare a independentei economice si politice a României si a contribuit de asemenea la consolidarea sa.

LEGISLATIA ANILOR 1949-1962 – O BAZA NECONDITIONATA PENTRU PROCESUL DE COLECTIVIZARE
CEZAR AVRAM
(Rezumat)
Nationalizarea, exproprierea si colectivizarea au fost urmate de legi draconice care au distrus proprietatea privata si satul românesc traditional. Primii ani, mai ales, au fost marcati de activitatea justitiei populare care a actionat în conformitate cu legile staliniste.
Autorul se concentreaza în acest studiu pe dimensiunea legislativa de la începutul procesului de colectivizare.

MASURI PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICO-ORGANIZATORICA A GOSPODARIILOR AGRICOLE COLECTIVE (1962-1965)
NARCISA MITU
(Rezumat)
Încheierea colectivizarii în anul 1962 a impus din partea conducerii statului adoptarea unui amplu program de dezvoltare si modernizare a gospodariilor agricole colective existente dar si cresterea productivitatii agricole.
Pentru realizarea acestor obiective era nevoie de cadre bine pregatite. Din aceste considerente o atentie deosebita a fost acordata dezvoltarii si dotarii învatamântului agricol. S-au luat masuri pentru editarea manualelor si cartilor de specialitate necesare atât elevilor cât si cadrelor din cadrul gospodariilor agricole.
S-au luat masuri pentru ridicarea gospodariilor agricole colective slab dezvoltate la nivelul celor dezvoltate. Aceste masuri constau în primul rând în finantarea, utilarea si aducerea unor cadre bine pregatite la conducerea acestora.

NOUL PROFET. CONSTRUIREA IMAGINII OFICIALE A ELENEI CEAUSESCU
SILVIU GABRIEL LOHON
(Rezumat)
Doi sunt polii între care penduleaza simbolistica emanata de cultul personalitatii special construit pentru Elena Ceausescu: Elena ca matrice a virtutilor feminine si Elena ca „revolutionar“, „politician“, „om de stiinta“ si „luptator pentru pacea lumii“. Ca prima doamna a tarii împlinea o vârsta rotunda se poate observa si din faptul ca în diverse ziare si reviste  s-a reprodus o masiva iconografie, fara precedent pâna la acea data, care facea vizibila atât „frumusetea“, cât si calitatile sale morale si intelectuale, iar tablourile dedicate ei reflecta simboluri generice, stabilite neîntârziat de catre directiva oficiala.

PROTOCRONISM SI NATIONALISM MARCA «CEAUSESCU» ÎN ROMANIA TOTALITARA
MADALINA NICOLETA ANGIU
(Rezumat)
Propaganda politica, asa cum este ea cunoscuta astazi, reprezinta fara îndoiala, unul dintre pilonii pe care s-a cladit istoria secolului al XX-lea. Având la dispozitie acest instrument, regimurile totalitare au reusit sa preia puterea pe continentul european si sa îsi impuna dominatia prin teroare si îndoctrinare. Intrata în sfera de influenta a Uniunii Sovietice dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, România a cunoscut o evolutie asemanatoare tuturor tarilor care s-au aflat sub ocupatie bolsevica.
Desi principalul instrument al propagandei în România totalitara a fost reprezentat de sistemul mass-media, PCR a apelat si la alte forme de câstigare a adeziunii cetatenilor si mai ales de consolidare a popularitatii liderului în rândul maselor: manifestarile publice, mitingurile, defilarile, organizate  cu prilejul diverselor sarbatori nationale, sau a unui eveniment cunoscut.
Un rol la fel de important în crearea si sustinerea cultului personalitatii lui Nicolae Ceausescu l-au avut si artistii. Ei  nu au avut decât o singura misiune: dedicarea cât mai multor opere, ode, poezii, cântece liderului PCR, ceea ce a contribuit la crearea numeroaselor fatete mistice ale acestuia.
În centrul politicii culturale promovate de regimul comunist în prima sa faza s-a aflat orientarea culturala numita proletcultism. Proletcultismul este definit în literatura de specialitate ca „un curent cultural (ivit în Uniunea Sovietica dupa revolutia din Octombrie) ale carui principii estetice se reduceau la ideea formarii unei culturi «pur proletare» si care respingea întreaga mostenire culturala a trecutului” .
Înlocuirea lui Gheorghe-Gheorghiu Dej cu Nicolae Ceausescu la presedintia tarii, va conduce si la aparitia unei noi orientari cultural-ideologice: protocronismul. Fenomenul protocronismului se traduce prin negarea oricarei influente occidentale si devorarea culturii românesti. Protocronistii actioneaza în numele democratizarii si înteleg sa fondeze organizatii care sa administreze producerea de cultura: Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artistilor Plastici, Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor. Dar toate aceste institutii se vor afla sub stricta supraveghere a conducerii partidului, care trebuia sa îsi dea acordul pentru difuzarea oricarui material cultural-artistic.
Transformând si domeniul cultural-artistic într-un instrument  de promovare a imaginii personale, Nicolae Ceausescu devine subiectul principal al celor mai multe dintre creatiile literare. Aproape totul se scrie la comanda, regimul politic comunist nepermitând cât timp s-a aflat la putere nimanui sa îsi exprime liber, deschis, opiniile sau sentimentele în operele artistice. Pentru ca erau prevazute sanctiuni aspre pentru cei care încalcau directivele partidului, cei mai multi scriitori au ales sa se conformeze.

MUZEELE COMUNALE SI COLECTIILE MUZEALE DIN JUDETUL DOLJ. REPUNEREA LOR ÎN VALOARE ÎN SCOPUL CUNOASTERII, EDUCARII SI RECREARII PUBLICULUI
NICOLAE VÎLVOI
(Rezumat)
În judetul Dolj, dupa anul 1989, au mai ramas putine muzee comunale si colectii muzeale cu un bogat patrimoniu de importanta locala si nationala. Dintre acestea putem aminti: Muzeul „Vetre stramosesti” din comuna Celaru,  Muzeul comunal „Cula Cernatestilor”, Colectia de obiecte de arta bisericeasca Jitianu si Colectia muzeala ”H. H. Catargi” din comuna Scaesti. Semnalele de alarma trase de catre autoritatile de coordonare si control pe linia protejarii patrimoniului cultural national impun luarea de masuri imediate si ferme pentru salvarea patrimoniului din muzeele si colectiile publice.

TIPARITURILE ROMANO-SLAVE DE LA RAMNICT ÎN CONTEXTUL RELATIILOR CULTURALE ROMANO-SLAVE
COSMIN VILAU
(Rezumat)
În aceasta lucrare, o analiza critica a tipariturilor româno-sârbe de la Râmnic (1727-1761) este facuta în contextul relatiilor culturale româno-sârbe, în special acelea din 1726 si 1761.
Aceste tiparituri au fost realizate în timpul invaziei austriece a zonei Oltenia (1718-1769). De atunci, episcopia Râmnicului a fost subordonata Mitropoliei Serbiei din Belgrad/Carlovit. Potrivit acestei cercetari, s-a constatat ca executia tiparturii s-a facut la cererea mitropolitilor, deoarece sârbii erau decazuti din punct de vedere cultural, iar Mitropolitul Moise Petrovici l-a obligat pe conducatorul Episcopiei Râmnicului sa faca tiparituri în anii 1726 si 1727.

EMINESCU DESPRE RUSIA SI DESPRE RAZBOIUL NOSTRU DE INDEPENDENTA
TUDOR NEDELCEA
(Rezumat)
Acest studiu se concentreaza pe analiza opiniilor poetului national al românilor, exprimate în ziarele la care el a fost colaborator sau redactor. Desi nu scrie ca istoric, Eminescu s-a  angajat în prezentarea jocurilor de culise ale cancelariilor europene vis-a-vis de acest razboi, nu numai balcanic ci si european, vis-a-vis de desfasurarea si urmarile nefaste ale acestuia pentru poporul român care si-a câstigat independenta pe câmpul de lupta.  Rusia, una dintre cele mai mari puteri europene, implicata direct în razboi, nu a putut sa scape de analizele critice si pertinente ale lui Eminescu. De altfel, intelectualul român a refuzat sa scrie vreo poezie despre razboiul a carui dimensiune dramatica trebuia sa inspire în opinia sa o atitudine respectuoasa si sa devina o oportunitate exploatata pentru succesul personal.

MESERII SI FUNCTII CU STATUT SPECIAL ÎN TRECUT
IUSTINA BURCI
(Rezumat)
Fiecare nume are o istorie unica, care se afla în strânsa legatura cu istoria societatii în care acesta evolueaza. În articolul de fata sunt prezentate nume de meserii care au devenit nume de familie.
Numele de meserii au evoluat, asadar, în acelasi timp cu societatea, fiind specifice anumitor perioade. Studierea documentelor de arhiva ne permite sa concluzionam faptul ca, multe dintre numele de meserii si functii vechi, disparute astazi, sunt active în prezent la un alt nivel lexical, în cazul de fata cel al antroponimiei.

Particularitati antroponimice în satul Stanesti, jud. Mehedinti
ELENA CAMELIA-ZABAVA
(Rezumat)
Acest articol prezinta o cercetare asupra prenumelor si a numelor de familie, dar si asupra poreclelor si a supranumelor dintr-un sat situat în sud-vestul României, Stanesti.
Din punct de vedere onomastic, trasatura specifica a denominatiei acestui sat este multitudinea de porecle (aproape fiecare persoana are una) si, de asemenea, preferinta parintilor de a da copiilor doua prenume hagiografice (Elena Maria).

COMUNICARE SI COMUNIUNE
CARMEN POPESCU
(Rezumat)
Aceasta lucrare este un eseu despre relatia între notiunile de comunicare si comuniune în câmpul intersubiectivitatii cotidiene si al celui specific dialogului religios.
Stiintele comunicarii sunt acum în plin avânt. Exista însa o insatisfactie generala fata de eficacitatea si autenticitatea schimburilor noastre simbolice precum si a conceptualizarii acestora. Folosirea limbajului în câmpul religios raspunde acestei nevoi funciare de comunicare autentica si profunda. Rugaciunea, mai ales, este forma privilegiata de comuniune (koinonia). În contextul liturghiei, comuniunea, înteleasa ca prezenta si epifanie atinge perfectiunea. Statutul cuvântului în crestinism este unul particular. Daca deconstructia denunta logocentrismul, viata bisericii îsi gaseste în acesta împlinirea. Logosul este cea de-a doua persoana a Treimii, Dumnezeu întrupat. Cuvintele Sale, analizate de Michel Henry din punct de vedere al ‘fenomenologiei vietii’ (în cartea Cuvintele lui Hristos), sunt “cuvintele vietii vesnice” (Evanghelia dupa Ioan, 6, 69).

REPERE EPISTEMOLOGICE SI METODOLOGICE ALE ETNOLOGIEI CONTEMPORANE
GABRIELA BOANGIU
(Rezumat)
Acest articol prezinta câteva directii de cercetare, specifice etnologiei contemporane. Etnologia îsi intersecteaza discursurile cu etnografia si alte discipline socio-umane. Pentru a întelege mai bine etnologia contemporana e necesar sa subliniem fundamentele sale epistemologice si sa privim asupra metodelor sale particulare.

LOCUINTA DE PE VALEA DESNATUIULUI. MATERIALE SI TEHNICI DE CONSTRUCTIE TRADITIONALE
ANCA CEAUSESCU
(Rezumat)
Regiunea studiata prezinta, sub aspectul locuintei un caracter unitar, cu mici diferentieri, mai ales de detaliu, care se refera, mai ales, la elementele de plan complementare. În cadrul asezarilor de aici, locuintele au fost sub forma de bordeie si locuinte construite la suprafata solului. Pentru construirea acestor case locuitorii au folosit materiale diferite: lemnul, pamântul sau lutul, paiele, caramida, trestia,  BCA-ul, cimentul, tigla.
Tehnica de constructie cea mai folosita a fost  tehnica „furcilor”, cu peretii construiti din nuiele împletite, consolidate cu lut. Începând cu secolul al XX-lea, ca urmare a defrisarilor efectuate în zona, au fost folosite tehnici de constructie bazate pe pamânt: tehnica pamântului batut în cofrage si cea a chirpicului.

TEOLOGIA LUI IMAGO
CONSTANTIN MIHAI
(Rezumat)
Studiul de fata încearca sa evidentieze statutul teologiei imaginii, privit dintr-o dubla persepctiva: cea ontologica (imaginea lui speculum) si cea metafizica (imaginea lui Hristos). Aceasta abordare ne ofera posibilitatea refacerii legaturii dintre spatiul intelectual est-european, în special în varianta sa româneasca, ilustrata de Nae Ionescu, Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu, Alexandru Dragomir, Andrei Plesu, si spatiul occidental, reprezentat de Henry Corbin, Roger Caillois, Gaston Bachelard, Gilbert Durand, Michel Maffesoli, Jean-Jacques Wunenburger. Subtilitatea si complexitatea problemei ontologice si metafizice a lui imago rezulta din profunzimea simbolica a teologiei imaginii. De fapt, Crestinismul propune o alta cale a generatiei imaginii: imaginea lui Dumnezeu este cea care devine vizibila în persoana Fiului Sau, Iisus Hristos, înzestrata cu o plenitudine ontologica, similara celei a principiului sau, care asigura functionarea teofaniei.

SCURTA LECTURA  A GÂNDIRII MAGICE A LUI GIORDANO BRUNO (I)
ANA MARIA CINCA
(Rezumat)
Interpretat de mult prea multe ori din perspectiva pozitivismului, gândirea lui Giordano Bruno depaseste limitele unei clasificari sistematice stricte. El ramâne un renascentist genuin: un univers deschis unde gnoseologia, ontologia, mnemotehnica, magia, matematica, logica sau politica se împletesc armonios într-o unica structura coerenta – unde fiecare curent se oglindeste în celalalt.
Din aceasta perspectiva, scrierile lui Giordano Bruno despre magie aduc la lumina o propensiune extraordinara catre modernitatea politica, fara a-si întinde însa radacinile pâna la punctul în care s-ar produce o ruptura cu vremurile renascentiste. Gândirea magica a lui Bruno are consecinte politice profunde: magicianul este descris ca având un teren propriu de actiune: spatiul social-polis. Înarmat cu cunostintele propriilor Idei si cu arta puternica si disciplinata a memoriei, magicianul se transforma într-un garant al ordinii sociale si politice. Oricum, nicio ordine nu este posibila fara doua pre-rechizite fundamentale: erosul si esenta fantastica a procesului de cunoastere. Pentru Bruno, societatea, individul si natura sunt animate de relatiile erotice. Dar pe aceasta scara a existentei, Bruno le rezerva indivizilor si comunitatilor o interpretare mai pasionala a erosului, – apetitul- propensiunea naturala de a obtine control asupra obiectului dorit. Alaturi de Aristotel, Bruno reafirma principiului dobândirii de cunostinte doar prin intermediul imaginatiei, deci  nicio cunoastere nu este posibila fara fantezie. De aici, calea lui Giordano Bruno catre poarta magiei – înteleasa în alaturarea sa complexa de gnoseologie, ontologie si mnemotehnica – este pavata cu o întelegere profunda a actiunilor umane si totodata cu claritatea planului de a impregna si de a asigura ordinea sociala si politica.

DEFICIENTELE FUNCTIONALE CU PRIVIRE LA FAMILIE SI LA DELICVENTA JUVENILA
ILEANA ROMAN
(Rezumat)
În urma analizei planurilor care în care a fost ridicate noul oras Severin – planuri din 1833, 1835, 1856 (plan suplimentar), 1865, 1874, 1880 se remarca ca orasul dispunea de o retea de strazi care se întretaiau cu lungile piete si numeroasele spatii verzui. Aceasta este una dintre dovezile care demonstreaza ca orasul românesc ca toate celelalte era o copie fidela a numeroaselor modelelor occidentale.
Factorii familiali implicati în socializarea minorilor si a tinerilor constituie o cauza principala în determinarea delicventei cu ajutorul solicitarilor educationale din cadrul familiei, favorizând proasta adaptare si neadaptarea tinerilor. Iata câteva tipologii de climat familial educational care afecteaza tineretul: modul în care parintii au înteles problemele pentru dezvoltarea armonioasa a tineretului; divergentele de opinii între parinti privitoare la metodele disciplinare si pedepsele educationale duc în eroare si dezechilibreaza copiii în întelegerea si respectarea disciplinei si a regulilor.

PARTICULARITATILE LEGISLATIEI EUROPENE
COSTACHE GHEORGHE, MIHAELA POPESCU
(Rezumat)
Ca specificitate a legislatiei europene, se poate vorbi despre  termeni generali referitori la conceptul de lege europeana, despre izvoarele legislatiei europene, ca sursa principala în elaborarea sistemului legislativ european.
În acest context se pot enumera mai multe izvoare ale sistemului legislativ european care pot fi identificate în : izvoare principale ale dreptului european unde sunt incluse tratatele originare, amendamentele aduse acestora si tratatele de aderare ale statelor membre, izvoarele derivate ale dreptului comunitar care cuprind regulamentele, directivele, deciziile si recomandarile, izvoarele complementare si izvoarele nescrise.
Aici mai poate fi enuntata si jurisprudenta Curtii europene de justitie, care deja are o practica ce poate servi în multe situatii ca izvor de drept comunitar.

REFORMA SISTEMULUI DE PENSII DIN ROMANIA: NECESITATEA PENSIILOR PRIVATE SUPLIMENTARE
ROXANA RADU, FLORIN NACU
(Rezumat)
Instituirea sistemului de securitate sociala este însotita de sisteme complementare de asigurare si de pensii. Regimul juridic al pensiilor private suplimentare a facut obiectul unei serii de acte normative noi, menite în special sa asigure transpunerea normelor comunitare în legislatia româneasca: Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat si Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative. Gestionarea si administrarea fondurilor de pensii suplimentare trebuie încredintata, în mod obligatoriu, unei institutii specializate, din domeniul privat.

CÂTEVA CONSIDERATII PRIVIND „VOTUL UNINOMINAL“
MIHAI GHITULESCU, COSMIN LUCIAN GHERGHE
(Rezumat)
Ideea introducerii „votul uninominal” a fost foarte discutata în România în ultimele luni, dar nimeni nu cunostea adevarata semnificatie si nici modul în care s-a produs o asemenea schimbare. Am încercat sa prezentam în acest articol principalele caracteristici, avantajele si dezavantajele si repartitia geografica a sistemelor majoritare si  pluralitate.
În cele din urma, vor fi facute câteva comentarii cu privire la aplicabilitatea acestor sisteme în România.

DREPTUL UNIVERSAL
NICU VINTILA
(Rezumat)
Din punct de vedere istoric ideea dreptului universal este exprimata prin dreptul natural. În primul rând, acest drept universal  sau natural afirma  ca toti oamenii s-au nascut egali. Dreptul comunitar este valabil din punct de vedere moral, atâta timp cât nu contrazice principiul de mai sus. Aceasta mentalitate se reduce de fapt în întreaga lume în a opune dreptului universal la dreptul pozitiv. În acelasi timp este bine cunoscuta raspândirea temelor etice în lume: „ oamenii au descoperit ca dreptul etic sau moral trebuie sa anticipeze un drept pozitiv, libertatea umana, a fiecarui om trebuie sa fie realizate în bine, cu alte cuvinte, viata morala si rationala ar ramâne doar un vis.

EVOLUTIA PIETEI INTERNE ÎN SUD-ESTUL ROMANIEI ÎN PERIOADA INTERBELICA
CEZAR AVRAM, DIANA PAUNOIU, LAURA SAVA
(Rezumat)
Autorii pun în evidenta evolutia pozitiva a comertului interior din Oltenia în anii 1918-1940, consecinta a constituirii statului national român unitar.
Schimbarile structurii socio-economice din România s-au resimtit si în regiunea de sud-est, desi unele tratate anterioare primului razboi mondial fusesera pastrate.
Procesul de înfiintare a târgurilor si pietelor s-a produs în paralel cu procesul de disparitie a altora.
Diminuarea cuantumului produselor comercializate a fost înregistrata în anii crizei economice, urmata de o accelerare treptata în perioada 1934-1938.

COMPORTAMENTELE FINANCIARE SI INFLUENTELE LOR ASUPRA PIETELOR FINANCIARE
GHEORGHE BICA, MADALINA CONSTANTINESCU
(Rezumat)
Cadrul traditional al finantelor clasice este de o simplitate remarcabila reprezentând mai mult decât satisfactia pe care o aduc previziunile financiare confirmate de date. Din pacate, dupa ani de cercetari, a devenit evident ca faptele fundamentale relative la pietele financiare, precum comportamentul individual si cauzele selectiei tipice a veniturilor medii aduse de actiuni, nu pot fi explicate în acest context. Oricum, dezbaterea din literatura privind fundamentarea si aplicarea si a altor abordari teoretice este în plina dezbatere.

PIATA MUNCII ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST (OLTENIA)
MARIN BÂBEANU
(Rezumat)
În acest articol sunt prezentate câteva consideratii despre functionarea structurilor regionale ale pietei de munca românesti, cum ar fi de exemplu regiunea de dezvoltare sud-vest (Oltenia). Caracteristicile si particularitatile, dar mai ales disfunctionalitatile pietei regionale de munca  sunt câteva aspecte care se regasesc  în acest articol.