Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu – Plopșor” al Academiei Române, din Craiova a inițiat un program pentru celebrarea solemnă a Revoluției de la 1821 și a personalității lui Tudor Vladimirescu în anul în care se împlinesc două secole de la acest eveniment care a marcat începutul procesului de renaștere națională a României.
Pornind de la reperele cronologice ale desfășurării Revoluției române de la 1821, colectivul de cercetători din cadrul Institutului a pregătit un calendar de activități pentru anul 2021, care să prezinte momentele și acțiunile desfășurate cu două secole în urmă, precum și urmările revoluției. În susținerea acestui proiect, o atenție deosebită a fost acordată instituțiilor de învățământ din Oltenia, unele purtând numele marelui erou național, astfel încât elevii și studenții pasionați de istorie vor avea posibilitatea să participe la dezbateri în cadrul proiectului „Amfiteatrul Tudor Vladimirescu”.
„Revoluţia de la 1821 a strigat dreptate şi a vrut ca tot românul să fie liber si egal, ca statul să se facă românesc. Ea fu o revoluţie democratică. Revoluţia de la 1848 a vrut ca românul sa fie nu numai liber, dar şi proprietar, fără care libertatea e mincinoasă. Pentru aceea adaugă la deviza sa cuvântul frăţiei, această condiţie de căpetenie a progresului social. Ea fu o revoluţie socială. Revoluţia viitoare… va cere unitatea şi libertatea naţională. Deviza ei va fi: Dreptate, Frăţie, Unitate! Ea va fi o revoluţie naţională” scria marele istoric Nicolae Bălcescu. Deşi înfrântă prin intervenţia armatelor otomane, Revoluţia lui Tudor de acum două secole a reuşit să determine sfârşitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pământene, lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de Poartă statutului de autonomie al celor două Ţări Române. Revoluţia lui Tudor a reprezentat preludiul formării statului modern, o afirmare a conştiinţei naţionale, rezultat al dezvoltării unitare a naţiunii române.