Academia Română: CRAIOVA: Simpozion național „1821-2021. Bicentenarul revoluției conduse de Tudor Vladimirescu“

CRAIOVA: Simpozion național „1821-2021. Bicentenarul revoluției conduse de Tudor Vladimirescu“

Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor“ din Craiova al Academiei Române a organizat, online, în perioada 14-15 mai 2021, simpozionul național 1821-2021. Bicentenarul revoluției conduse de Tudor Vladimirescu.

La simpozion au participat cercetători din sistemul de cercetare al Academiei Române, reprezentând Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ București, Institutul de Istorie „George Barițiu“ Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor“ Craiova, cadre didactice de la Universitatea din București, Universitatea din Craiova, de la Universitățile „Valahia“ din Târgoviște și „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, specialiști din cadrul Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria“ din Râmnicu Vâlcea și Institutul de Istorie – MECC, Chișinău, istorici din Constanța, Drobeta Turnu-Severin, Târgu-Jiu.

Manifestarea științifică a fost deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care în expunerea sa a făcut apel la două lucrări de referință, aparținând istoricilor Constantin Aricescu și Andrei Oțetea. În cuvântul adresat participanților, președintele Academiei Române a subliniat rolul special pe care revoluționarul oltean îl ocupă în istoria românilor:

„Tudor Vladimirescu e un prilej de rememorare mereu și mereu. […] Să încercăm să-i învățăm pe cei care uită avantajele memoriei colective că, printre eroii noștri, Tudor Vladimirescu ocupă un loc privilegiat“.

Simpozionul a cuprins trei secțiuni, acordându-se o atenție specială relației dintre local, național și internațional:

Secțiunea I: „Cadrul internațional și mișcările de eliberare națională“
Secțiunea a II-a: „Acțiune și discurs revoluționar“
Secțiunea a III-a: „Memoria evenimentului istoric și a personalității lui Tudor Vladimirescu“.

Primele două secțiuni s-au desfășurat pe data de 14 mai, în cadrul lor fiind prezentate 18 lucrări înscrise în program. În cadrul Secțiunii I au fost abordate teme precum Greci, aromâni și români în revoluție la 1821 acercet. șt. I, dr. Ela Cosma, de la Institutul de Istorie „George Barițiu“, Situația din Balcani în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu: mișcarea de eliberare a sârbilor și grecilor – cercet. șt. III, dr. Șerban Pătrașcu, Un episod al afilierii lui Tudor Vladimirescu la Eterie? Tentativa de reinstalare a lui Karageorge în fruntea mișcării sârbești (1817) – conf. univ. dr. Cristian Ploscaru.

Secțiunea a II-a a reunit teme privitoare la Tabăra pandurilor de la Țânțăreni – prof. univ. Vladimir Osiac, Aspecte sociale în zona plaiului Cloșani – prof. univ. Dinică Ciobotea, Boierii Otetelișeanu în timpul Revoluției de la 1821. Raporturile cu Tudor Vladimirescu – cercet. șt. III dr. Narcisa Maria Mitu, Luptele de la Drăgășani și împrejurimi din iunie 1821 – cercet. șt. III dr. Diana-Mihaela Păunoiu, cercet. șt. III dr. Georgeta Ghionea, precum și teme care au vizat activitatea și personalitatea lui Tudor Vladimirescu, prezentate de Radu Ștefan Vergatti, Tudor Vladimirescu și pieirea lui în Târgoviște,și conf. univ. dr. Tudor Rățoi, Tudor Vladimirescu și Cerneții.

Secțiunea a III-a a simpozionului, desfășurată în data de 15 mai 2021, a fost deschisă de acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie, care a adresat un cuvânt de salut. Comunicările prezentate au tratat din perspective multiple problema conservării în memoria culturală locală a Revoluției de la 1821 și a conducătorului său: etnografică, folclorică, istorică, filologică. Între comunicări s-au numărat „Cântece pandurești“: un portret liric popular al eroului Tudor Vladimirescu, autoare conf. univ. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelată, Memoria culturală a revoluției de la 1821. Studiu de caz: monumente dedicate lui Tudor Vladimirescu la Drăgășani,autoare cercet. șt. III, dr. Georgeta Ghionea, cercet. șt. III, dr. Loredana-Maria Ilin-Grozoiu, și Casa Tudor Vladimirescu – monument de arhitectură populară, prezentată de cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu.

Un loc special în cadrul simpozionului l-a ocupat studiul aparținând prof. univ. Sevastian Cercel și prof. univ. Cezar Avram, intitulat Conceptele și argumentele juridice în documentele programatice și acțiunile revoluționare din anul 1821. Autorii cercetării au demonstrat faptul că scrierile lui Tudor Vladimirescu, atât documente programatice ale Revoluției de la 1821, cât și corespondența ce surprinde acțiunile revoluționare din acel an, conțin o veritabilă dimensiune juridică și dovedesc o bună cunoaștere și mânuire a unor concepte și argumente juridice. Iar sintagma „Adunarea norodului“ poate fi considerată prima formă de exprimare a voinței poporului, concept ce mult mai târziu avea să dobândească statut juridic sub forma suveranității și a reprezentativității.