Prin hotărârea Prezidiului din 29 decembrie 1965, Academia Română decidea înființarea, la Craiova, a Centrului de Cercetare în domeniile Istorie, Filologie și Etnografie, sub conducerea prof. univ. dr. docent C. S. Nicolăescu-Plopșor (29 decembrie 1965 – 30 mai 1968), membru corespondent al Academiei. În februarie 1970, Centrul de Istorie, Filologie si Etnografie a trecut sub îndrumarea A.S.S.P., cu titulatura schimbată de Centrul de Științe Sociale. În consecință, în structura sa au fost incluse noi domenii: economie, sociologie și filosofie.
Prin Hotarărea Guvernului nr. 625 din 8 martie 1990, Centrul de Aztiinăe Sociale din Craiova a revenit în cadrul Academiei Române. În luna august 1994 a primit denumirea de Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S.Nicolăescu-Plopșor”. După decesul primului director (30 mai 1968), conducerea instituției a fost încredințată prof. univ. dr. docent Gheorghe Ivănescu (1969-1971), membru corespondent al Academiei Romăne. În februarie 1971, odată cu transferarea prof. Gheorghe Ivănescu la Universitatea din Iași, conducerea instituției a fost preluată de prof. univ. dr. Dumitru Azandru (1971-1972). Au urmat apoi la conducerea instituției cercet. șt. I Traian Florea Lungu (1972- 1973), prof. univ. dr. Titu Georgescu (1973-1975) și prof. univ. dr. Constantin Bărbăcioru (1975-1979). În anul 1979 a fost numit lectorul universitar dr. Ion Pătroiu. În decembrie 1989 a fost înlocuit, de catre salariați, cu cercet. st. I Gheorghe Popilian care, în ianuarie 1990, a fost confirmat ca director de către Academie. Cercet. șt. I Gheorghe Popilian a condus institutul păna în anul 1998, când, în urma concursului, a fost numit director prof. univ. dr. Vladimir Osiac. În anul 2000, prin concurs, a fost numit director prof. univ. dr. Cezar Avram (cercet. stiint. I, aflat la conducere și în prezent).
Institutul este organizat pe urmatoarele departamente:
– Departamentul Istorie-Arheologie
– Departamentul Filologie-Etnografie-Filosofie
Instituția editează anual trei reviste indexate internațional:
1. Arhivele Olteniei, fondată în anul 1922 de către un comitet condus de dr. Charles Laugier și C. D. Fortunescu. Prima serie a revistei a apărut în perioada 1922-1943. Seria actuala (Arhivele Olteniei, Serie Nouă) și-a început apariția din anul 1981. A fost publicată încă de la început ca o revistă anuală, în format 24 cm x 16 cm, păstrat până în prezent. Revista este multidisciplinară și publică materiale originale din domeniile arheologie, istorie, etnografie, filosofie, sociologie, economie și drept, fiind adresată în egală măsură specialiștilor interesați de cercetare, profesorilor și studenților. În prezent, revista este inclusă într-un sistem de schimburi cu alte 36 de publicații din întreaga lume.
2. Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane C.S. Nicolăescu-Plopșor este fondat în anul 1999, cu ocazia centenarului C.S. Nicolescu-Plopșor, de un comitet condus de prof. univ. dr. Vladimir Osiac. Revista este multidisciplinară, structurată pe domeniile de activitate ale institutului și are ca scop promovarea activității de cercetare din cadrul acestuia sau a cercetărilor colegilor din țară sau străinătate.
3. Hispania Felix

Imobilul din strada Unirii, nr. 68, fost nr. 102, 134, 140, sediul Institutului de Cercetari Socio-Umane „C.S. Nicolaescu Plopsor”
Sfârșitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea corespunde perioadei în care orașul Craiova a trecut prin profunde transformări edilitare: sistematizarea rețelei stradale, amenajarea și modernizarea unor grădini publice importante, construirea și consolidarea unor edificii publice și particulare etc. în mărturii ce astăzi atestă efervescenta creatoare a ceea ce se numeste „arta 1900”.
În această etapă s-au construit de către arhitecții români (Thoma Dobrescu, D. Nedelcu, I.D. Berindei, Petre Antonescu, A. Vincenz) și străini (francezii Albert Galleses, Paul Gottereau, italianul Constantino Cichi) edificii impunătoare și durabile, în stil baroc târziu, arhitectura neoromănească sau în stilul academismului de școala franceză și a renascentismului interioarelor somptuoase: Casa Feraru, Casele Dianu, Casa Poenaru, Casa Viișoreanu, Casa Vorvoreanu, Casele N. Pop, Casa Grigore Pleșa, Casa N. Ghizdăvescu etc.
Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” funcționează în prezent în „Casa N.I. Feraru” (proprietar al moșiei Verbița, județul Dolj), construită între anii 1912-1914 (la 26 mai 1912 cere autorizația primăriei pentru a construi „o casă pe proprietatea mea din strada Unirii nr. 140”). Clădirea este construită în stilul academismului francez, dupa planurile arhitectului craiovean A. Vincenz, cel care a proiectat și alte case pentru diverși proprietari. Clădirea este caracterizată prin acoperiș mansardat, cu ornamentații și stucaturi interioare, bogat decorate, și pictură murală executată de Francisc Trybalski. Instalațiile sanitare au fost realizate de Johann Laub, iar instalațiile de lumină de către inginerul Florea Iliescu. Casa a fost dotată cu sobe în stil renascentist.
În anul 1919, imobilul a fost vândut avocatului craiovean D. Fortunescu, fratele profesorului C.D. Fortunescu, personalitate a vieții spirituale craiovene. Nicolae D. Fortunescu, urmașul lui D. Fortunescu, a vândut-o Ministerului Agriculturii și Domeniilor, în noiembrie 1942, în vederea funcționării unui laborator veterinar. Clădirea, fiind considerată improprie pentru aceasta instituție, a fost cedată Ministerului Învățământului în anul 1943, în schimbul construirii unui laborator de bacteriologie veterinară al Institutului de Seruri și Vaccinuri Pasteur. Ulterior, clădirea a trecut în patrimoniul altor institutii, fiind sediul Primăriei Craiova, ARLUS, Casei Pionierilor, Inspectoratului Școlar, iar din anul 1983 al filialei Academiei Române din Craiova. Clădirea are subsol, parter, etaj, mansardă, două balcoane, hol intrare, hol interior cu scară în formă de spirală, luminat prin ferestre cu vitralii de epocă, ce duce la holul de la etaj. Clădirea are o suprafață de circa 720m².