• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu – Plopșor” al Academiei Române, din Craiova a inițiat un program pentru celebrarea solemnă a Revoluției de la 1821 și a personalității lui Tudor Vladimirescu în anul în care se împlinesc două secole de la acest eveniment care a marcat începutul procesului de renaștere națională a României.

Pornind de la reperele cronologice ale desfășurării Revoluției române de la 1821, colectivul de cercetători din cadrul Institutului a pregătit un calendar de activități pentru anul 2021, care să prezinte momentele și acțiunile desfășurate cu două secole în urmă, precum și urmările revoluției. În susținerea acestui proiect, o atenție deosebită a fost acordată instituțiilor de învățământ din Oltenia, unele purtând numele marelui erou național, astfel încât elevii și studenții pasionați de istorie vor avea posibilitatea să participe la dezbateri în cadrul proiectului „Amfiteatrul Tudor Vladimirescu”.

„Revoluţia de la 1821 a strigat dreptate şi a vrut ca tot românul să fie liber si egal, ca statul să se facă românesc. Ea fu o revoluţie democratică. Revoluţia de la 1848 a vrut ca românul sa fie nu numai liber, dar şi proprietar, fără care libertatea e mincinoasă. Pentru aceea adaugă la deviza sa cuvântul frăţiei, această condiţie de căpetenie a progresului social. Ea fu o revoluţie socială. Revoluţia viitoare… va cere unitatea şi libertatea naţională. Deviza ei va fi: Dreptate, Frăţie, Unitate! Ea va fi o revoluţie naţională” scria marele istoric Nicolae Bălcescu. Deşi înfrântă prin intervenţia armatelor otomane, Revoluţia lui Tudor de acum două secole a reuşit să determine sfârşitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pământene, lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de Poartă statutului de autonomie al celor două Ţări Române. Revoluţia lui Tudor a reprezentat preludiul formării statului modern, o afirmare a conştiinţei naţionale, rezultat al dezvoltării unitare a naţiunii române.

Citiți mai mult aici

WORKSHOP ONLINE

TABĂRA REVOLUȚIONARĂ DE LA ȚÂNȚĂRENI DIN FEBRUARIE 1821

JOI, 25 FEBRUARIE 2021, h.12,00- 14,00

Moderatori:  Prof. univ. dr. CEZAR GABRIEL AVRAM – Institutul de Cercetari Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”; prof. univ. dr. DINICĂ CIOBOTEA – Institutul de Cercetari Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”

 Remember: Momentul organizatoric al Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu s-a înfăptuit în februarie 1821, în inima Olteniei, la Țânțăreni. Poate că astăzi localitatea nu atrage atenția călătorului grăbit, dar în acea perioadă asigura cele mai favorabile poziții strategice și era un loc important de trecere a Jiului spre Mehedinți, fiind punctul de conflență al unor importante ape și intersectare a drumurilor dispre nord spre sud cu cele dinspre est spre vest. Obiectivul initial al revoluționarilor era de a face din Craiova centrul de bază al rezistenței din Oltenia. Prezența unor forțe fanariote și filoeteriste în oraș îl determină pe Tudor Vladimirescu, ostaș cu experiență și bun cunoscător al zonei, să se stabilească la Țânțăreni.

Teme: Organizatorii propun pentru dezbatere următoarele teme: a) Începuturile revoluției coduse de Tudor Vladimirescu; b) Momentul Tismana de la începutul mișcării revoluționare; c) Prima adunare a pandurilor mehedințeni și gorjeni la Padeș; e) Drumul revoluționarilor pe Valea Motrului; f) Organizarea militară a revoluționarilor la Țânțăreni; g)  Satele de pe raza comunei Țânțăreni legate de Adunarea norodului și Tudor Vladimirescu din februarie 1821; h) Drumul revoluționarilor de la Țânțăreni la SlatinaEvenimentul se va desfășura online, pe platforma Zoom. Pentru participare (50 de persoane) înscrierile se pot face prin e-mail: [email protected]. Confirmarea participării și datele de logare vor fi transmise participanților în timp util. Persoană de contact: cs III dr. Mitu Narcisa Maria – ICSU Craiova

Cuvantul Libertatii – ”Adunarea cea orânduită pentru binele și folosul a toată țara” Padeș, 23 ianuarie 1821 – de Marga Bulugean

Momentele fundamentale ale istoriei noastre din secolul al XIX-lea includ Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, Revoluția de la 1848-1849 și se întregesc cu marea operă de modernizare a statului sub Alexandru Ioan Cuza. Pornind de la un asemenea dat istoric, colectivul de cercetători ai Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova al Academiei Române, va marca, pe  parcursul anului 2021, însemnătatea Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, printr-o serie de manifestări științifice.

Padeș, un picior de plai al Olteniei de sub Munte, un sat în comuna cu același nume din NE județului Gorj, la poalele Munților Mehedinți. Privind spre apele râului Motru, care-i duce dorurile spre Jiu și, mai departe, spre Dunăre și Mare.  Dintotdeauna. Acum ca și în urmă cu două secole. La 23 ianuarie/ 4 februarie 1821, aici, în zi de duminică, la ”meterezi”, Tudor Vladimirescu declanșa acțiunile revoluționare și chema la luptă unită pe toți locuitorii țării, indiferent de treapta socială. Pe câmpia din satul Padeș a fost rostităcea dintâi proclamație revoluționară către ”tot norodul omenesc din București și din celelalte orașe și sate ale Țării Românești”. În acel loc,în timp,s-a înălțat o troiță și ulterior un monument care comemorează sacrificiul pandurilor olteni. Pe drumurile satului, dacă asculți cu atenție se mai aude tropotul cailor pâlcului de panduri și ecourile primului îndemn: ”Nici o pravilă nu oprește pre om a întâmpina răul cu rău”!.

Citeste mai mult

Craiova, important centru politico-administrativ, economic şi cultural de pe Jiul Inferior, avea să cunoască, în urmă cu 55 de ani, începuturile ființării unei instituții inedite pentru spațiul oltenesc. Era momentul în care ilustrul antropolog, arheolog, istoric, geograf, folclorist, etnograf şi cercetător C. S. Nicolaescu-Plopșor, una dintre cele mai mari spirite ale vremii, punea primele cărămizi la temelia a ceea ce avea să devină un veritabil centru academic în inima Olteniei. Mai concret, sub coordonarea sa va începe un lung proces de culegere, analiză și valorificare a informațiilor de teren, a celor din arhive și a creațiilor specialiștilor în științele socio-umane.

Încă din perioada interbelică, principala preocupare a intelectualilor  din zona Olteniei, printre care s-a numărat și C. S. Nicolăescu-Plopșor, a fost înființarea unui centru de cercetări în această parte a țării. Deși Societatea „Prietenii științei” și Institutul de arheologie olteană s-au remarcat în anii interbelici prin numeroase activități științifice și literare precum editarea de reviste și efectuarea de săpături arheologice, dorința de a crea un astfel de centru a rămas încă vie și în perioadele următoare. Visul a devenit realitate abia în deceniul șase al secolului al XX-lea. Astfel, la 29 decembrie 1965, Prezidiul Academiei Române a hotărât  înființarea, la Craiova, a Centrului de Istorie, Filologie și Etnografie. Ca director, a fost numit Academicianul C. S. Nicolăescu-Plopșor, care îl definea ca: „Tânăr vlăstar al Academiei, altoi de viaţă şi de roadă nouă, pe buturuga străveche, cu rădăcinile adânc înfipte în pământul şi sufletul iubitei noastre patrii”. Instituția nou creată a fost organizată pe trei secții: secția de arheologie și istorie, cu două sectoare (arheologie și istorie), secția de filologie, cu trei sectoare (istoria literaturii și stilistică, onomastică, toponimie și dialectologie), secția de istoria artei, etnografie și folclor, cu trei sectoare (istoria artei, etnografie și folclor). Era debutul temerar pentru o misiune nobilă, în cadrul căreia cercetarea științifică și valorificarea tezaurului arhivistic aveau să creeze un important corp academic în localitatea doljeană.

Institutul din Craiova, care poartă numele fondatorului său cu mândrie, dar și cu o profundă exigență firească, primește în acest an o dovadă de maturitate, nu doar prin împlinirea a 55 de ani de activitate de cercetare prolifică, dar mai ales prin continuarea anvergurii profesionale a celor ce au urmat la conducerea acestuia. De fapt, poate nu doar un pariu cu sine, cât mai ales o conștientizare a greutății ce apasă pe umerii tuturor celor care i-au făurit destinele.

În decursul timpului, institutul craiovean şi-a schimbat atât locaţiile, cât şi denumirea.

De la înființare și până în februarie 1970 a purtat denumirea de Centrul de istorie, arheologie și filologie.  În februarie 1970, odată cu înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S. România, instituțiaa trecut sub îndrumarea directă a acesteia, schimbându-şi numele în Centrul de Ştiinţe Sociale, iar din 1973 până în 1989 a fost sub îndrumarea Universităţii din Craiova. După evenimentele din decembrie 1989, Guvernul României a hotărît trecerea mai multor unități de cercetare din țară în subordinea Academiei Române (Decretele Lege nr. 10/1989 și nr. 4/1990), printre care și Centrul de Științe Sociale din Craiova, care primea denumirea de Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova. Sub această titulatură a funcționat până în august 1998, când, conform art. 1 al Hotărârii nr. 503 din 18 august 1998, a primit denumirea de Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C. S. Nicolăescu-Plopşor”.

Component al vieţii ştiinţifice şi culturale din Oltenia, unitatea de cercetare a devenit, în timp, una dintre instituţiile de renume care şi-a câştigat prestigiul nu numai pe plan local, dar şi la nivel naţional şi internaţional. În anul 1990, Institutul a fost organizat pe patru sectoare: sectorul de istorie-arheologie, sectorul de etnografie, filologie şi folclor, sectorul de economie-sociologie şi sectorul de filosofie, iar începând cu anul 2012, în urma reorganizării instituţiei, în cadrul acesteia funcţionează două departamente științifice: istorie-arheologie și etnografie-filologie-filosofie și un departament administrativ. Biblioteca Institutului deţine un impresionant fond de carte: 85.000 de cărţi, 882 de cărţi rare, dintre care 468 incluse în patrimonial cultural naţional şi 150.0000 de periodice, fond monografic de peste 1.000 de titluri cu lucrări tipărite în Oltenia şi în ţară.

Personalul științific, format, în primii ani de existență, din câţiva „cercetători cu oarecare experienţă, nu prea vârstnici” şi tineri, „mulţi dintre aceştia abia părăsind băncile facultăţilor”, numără, în prezent, peste 20 de cercetători ştiinţifici, doctori și doctoranzi, prin activitatea cărora instituția s-a dovedit a fi o prezență de excepție, unică în Oltenia, o instituție academică importantă a sistemului de cercetare românesc. În decursul timpului, prestigiul instituţiei s-a datorat oamenilor de înaltă ținută științifică care şi-au luat responsabilitatea formării şi îndrumării colectivelor de cercetători: prof. univ. dr. C. S. Nicolăescu Plopşor (1965-1968), prof. univ. dr. Gheorghe Ivănescu (1968-1971), prof. univ. dr. Dumitru Şandru (1971-1972), prof. univ. dr. Traian Lungu (1972-1973), prof. univ. dr. docent Titu Georgescu (1973-1975), prof. univ. dr. Constantin Bărbăcioru (1975-1979), prof. univ. dr. Ion Pătroi (1979-1990), prof. univ. dr. Gheorghe-Mihai Popilian (1990-1998), prof. univ. dr. Vladimir Osiac (1998-2001), prof. univ. dr. Cezar Avram (2001-2019).

În activitatea de cercetare sunt acoperite domenii variate, cu teme de interes ce vizează, în primul rând, regiunea Oltenia, dar și zonele geografice învecinate, româneşti şi balcanice. Culegerea, prelucrarea şi valorificarea imensului tezaur arheologic, arhivistic, lingvistic, etnografic existent în zonă, precum și studierea conexiunilor cu ariile culturale europene, alcătuirea de monografii ale personalităţilor locale şi naţionale, a unor studii privind localităţile sau diferite evenimente şi fenomene din istoria naţională sau universală, toate acestea au constituit teme de interes pentru cercetătorii din cadrul instituției.

Începând cu 1990, cercetarea se realizează pe baza unor programe de cercetare aprobate de către prezidiul Academiei Române şi de granturi obţinute prin concurs.  „Hallstattul timpuriu şi mijlociu în Oltenia”, „Romanitatea târzie şi străromânii dintre Carpaţi şi Dunăre (secolele III-XI)”, „Habitatul de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul primei epoci a fierului în sud-vestul României”, „Istoria moşnenilor”, „Politici agrare în Oltenia anilor 1949-1962. Mutaţii socio-economice în satul românesc”, „Structuri sociale, norme şi elite în sud-vestul României (sec. XVI-XX)”, „Dicţionarul personalităţilor din Oltenia”, „Cultură şi civilizaţie urbană în stânga Dunării de Jos”, „Portrete şi imagini nobiliare în secolele XVI-XVIII”, „Biserică şi societate în sud-vestul României (secolele XIV-XX)”, „Civilizaţia tradiţională românească”, „Meşteşuguri săteşti pe teritoriul României”, „Interferenţe culturale şi spirituale între societăţile de tip tradiţional (rurale) şi industrial (urbane) în stânga Dunării de Jos”, „Credinţa ortodoxă şi tradiţia populară – între sacralitate şi raţionalitate”, „Contribuţii la cunoaşterea societăţii româneşti contemporane”, „Antropologie filosofică. Filosofia culturii şi axiologia”, „Revoluţie şi mentalitate în Ţara Românească. O istorie culturală a evenimentului politic”, „Valori semantice în toponimia românească”, „Cartea şi circulaţia cărţii între Carpaţi şi Dunăre (secolele XVI-XX)”, „Dicţionarul curentelor şi personalităţi filosofice româneşti” etc. sunt doar câteva dintre temele de cercetare abordate.

Prin rezultatele cercetărilor, materializate în studii, articole și lucrări de înaltă ținută științifică, colectivul de cercetători din cadrul acestei prestigioase instituții și-a adus o contribuție incontestabilă în păstrarea identității noastre, în cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural, dar și în promovarea valorilor culturale naționale în circuitul internaţional. Multe dintre lucrările științifice ale echipei de cercetători de la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu Plopşor” au primit recunoaștere academică. Dintre acestea amintim: Avram Cezar Gabriel, Deceniul stalinist. Colectivizarea în faţa istoriei, premiul „MihailKogălniceanu” al Academiei Române; Anca Ceauşescu, Aşezările rurale din Câmpia Băileştiului (cu elemente de etnografie), premiul „Simion Mehedinţi” al Academiei Române;Sevastian Cercel, Drept civil. Teoria generală a actelor cu titlu gratuit (coautor), premiul „Andrei Rădulescu” al Academiei Române; Sevastian Cercel, Întreţinerea în contextul drepturilor fundamentale (coautor), premiul „Nicolae Titulescu” al Academiei Române;  Ileana Cioarec, Boierii Glogoveni, premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române; Dinică Ciobotea, Istoria moşnenilor I-1 (1829-1912), premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române; Gheorghe Dănişor, Filisofia dreptului. Marile curente (coautor), premiul „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române; Gheorghe Iordache, Ocupaţii tradiţionale pe teritoriul României: studiu etnologic, premiul „Simion Florea Marian”; Simona Lazăr, Sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului în sud-vestul României, premiul „Dimitrie Onciul” al Academiei Române; Nicolae Mihai, Revoluţie şi mentalitate în Ţara Românească (1821-1848). O istorie culturală a evenimentului politic, premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei; Ion Militaru,  Autonomia umbrei, premiul „Mircea Florian” al Academiei Române.

De asemenea, rezultatele cercetărilor membrilor institutului au primit recunoaştere naţională din partea unor instituţii de prestigiu. Printre acestea se numără: Vladimir Osiac, premiul „Nicolae Iorga”, al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, pentru lucrarea Politica Imperiului ţarist la Dunărea de Jos (1711-1878); Tudor Nedelcea, premiul „Perpessicius”, pentru îngrijirea ediţiei Ion D. Sîrbu, Opere. I. Jurnalul unui jurnalist fără jurnal. II. Corespondenţă, oferit de Muzeul Naţional al Literaturii Române; Gheorghe Dănişor, premiul „Istrate Micescu” al Uniunii Juriştilor din România pentru lucrarea Filosofia dreptului. Marile curente;  Narcisa Maria Mitu, premiile: III, ediţia a II-a/2011 şi II, ediţia a III-a/2012 ale Arhivelor Naţionale ale României; Georgeta Ghionea, premiul al II-lea al Arhivelor Naţionale ale României, ediţia I/2010; Ileana Cioarec, premiul Societăţii Istorice din România, „Constantin Giurescu”.

Conferințele cu participare națională și internațională, simpozioanele, sesiunile de comunicări științifice, mesele rotunde  și lansările de carte au fost și sunt o realitate curentă a activității desfășurate în cadrul instituției. De-a lungul anilor, ICSU „C. S. Nicolăescu Plopşor” a fost organizator sau partener în comitetul de organizare a unor  manifestări de prestigiu dintre care amintim: Simpozionul internaţional „Zilele Basarabiei şi Bucovinei” (2005), „Colloque de la Commission d’histoire de l’Académie Roumaine et de l’Académie Polonaise des Sciences” (2005), „Colocviul grupului de istorici franco-români” (2006), Simpozionul internaţional „România în sistemul relaţiilor internaţionale contemporane” (2006), „Sesiunea a XI-a a Comisiei bilaterale a istoricilor din România şi Rusia” (2006), Simpozionul internaţional „Românitate şi Latinitate în Uniunea Europeană” (ediţia I, 2007), „Al XI-lea Colocviu al Romaniştilor din Europa Centro-Orientală şi din Asia” (2007), Simpozionul internaţional „Comisia bilaterală a istoricilor din România şi Rusia” (sesiunea a XIII-a, 2008), Simpozionul internaţional „How to deal with cultural history today” (2009), Congresul internațional „Imagine şi putere politică în Secolul de aur (sec. XVI-XVII)” (2010), Congresul internațional „La voz de Clío: instrumentos y representaciones del poder en la comedia histórica barroca” (2011), Simpozionul internațional „Instituţiile juridice româneşti la 150 de ani de la reforma legislativă a lui A. I. Cuza/Romanian juridical institutions at 150 years of the legislative reform of A. I. Cuza” (2014), Colocviul național „Cultura populară în România. Context istoric şi specific cultural” (2014), Congresul internaţional „Biserică, cultură şi societate în secolele XVI-XVII (al VI-lea Colocviu internaţional al Secolului de Aur)” (2015), Conferinţa Internaţională „May 9 – Europe Day” (2015) ş.a.

Un rol important în viaţa culturală şi ştiinţifică a Olteniei l-au avut revistele editate de Institut, publicarea acestora înscriindu-se între preocupările principale ale conducerii şi ale colectivului de cercetători: „Arhivele Olteniei”, „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane «C. S. Nicolăescu Plopşor»” şi „Hispanica felix”.  Acreditate CNCS şi incluse în baze de date internaţionale, revistele se bucură și în prezent de un prestigiu înalt, de o recunoaștere științifică binemeritată.

Acum, la ceas aniversar, putem să afirmăm că suntem onorați de colectivul de cercetători, de colaboratori și personalități ale lumii academice și universitare, alături de care am scris o frumoasă pagină de cultură și civilizație din infinitul istoriei.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

ACADEMIA ROMÂNĂ
INSTITUTUL DE CERCETĂRI SOCIO – UMANE „C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR”

SIMPOZIONUL NAȚIONAL
COMUNITĂŢI UMANE, MODERNIZARE ŞI URBANIZARE ÎN SUD-VESTUL ROMÂNIEI

18-19 NOIEMBRIE 2020 – CRAIOVA, STR. UNIRII, NR. 68

PROGRAM

Simpozionul se va desfășura online

Miercuri, 18 noiembrie 2020

11.00-11.10 – Deschidere simpozion

11.00-13.00 – Ştiinţe istorice, arheologie

Moderatori:
Prof. univ. dr. Sevastian CERCEL, Cercet. şt. I – Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”
Cercet. şt. III, dr. Gabriel CROITORU, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”

Cercet. şt. III, dr. Simona LAZĂR, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Comunităţi umane din prima epocă a fierului din Oltenia
Conf.univ.dr./Cercetător asociat Mircea NEGRU, Universitatea din București – CICSA, O clădire cu „hypocaustum” descoperită în orașul roman Romula
Dr. Dumitru-Valentin PĂTRAȘCU, dr. Daniela-Liliana PĂTRAȘCU, Muzeul judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, Documente relative la Tudor Vladimirescu şi familia sa aflate în patrimoniul Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”
Eugen PETRESCU, Director, coordonator Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa” din cadul Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Rm. Vâlcea, Comunităţi umane vâlcene: comunele Creţeni şi Mitrofani – repere identitare
Cercet. şt. III, dr. Gabriel CROITORU, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Din istoria calamităților naturale în spațiul românesc. Studiu de caz: Cutremurul din 1838 în județul Dolj
Cercet. şt. III, dr. Ileana CIOAREC, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Cula Coţofeanu-Pleşa din Beharca, judeţul Dolj
Cercet. şt. III, dr. Oana Andreia SÂMBRIAN, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Fake news şi (dez)informare despre Ţările Române la sfârşitul secolului al XVI-lea

13.00-13.30 Pauză

13.30-15.30 Moderatori:
Cercet. şt. III, dr. Georgeta GHIONEA, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”
Cercet. şt. III, dr. Narcisa Maria MITU, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”

Drd. Ion GAVRILĂ-CIOBOTEA, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Programe de modernizare urbană în Craiova în perioada interbelică
Drd. Cristian-Iulian CEACÎRU, Muzeul Olteniei, Între extaz și agonie-viața culturală craioveană în anii primului război mondial
Lector univ. dr. Robert BISCHIN, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova, Calea ferată Craiova – Calafat, impactul asupra amenajării teritoriale a Craiovei
Drd. Lucian POPESCU-VAVA, Muzeul Olteniei, Consiliul de igienă și salubritate publică al orașului Craiova dezbateri și decizii la cumpăna secolelor XIX – XX
Cercet. şt. III, dr. Georgeta GHIONEA, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Comerţ şi civilizaţie. Reclama în presa din Oltenia interbelică
Drd. Cornel ȘOMÎCU, Școala Doctorală de Litere, Științe Umaniste și Aplicate Tg-Mureș, Efecte social-economice ale industrializării din perioada comunistă în zona Gorjului
Prof. univ. dr. Sevastian CERCEL, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Arhitect Gabriela–Iulia PERIEȚEANU, Orașul dunărean românesc. Creștere și descreștere pe malul Dunării la Calafat în secolul al XX-lea
Joi, 19 noiembrie 2020

11.00-13.00 Istorie, științe politice, relații internaționale

Moderatori:
Cercet. şt. III, dr. Oana Andreia SÂMBRIAN, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”
Cercet. şt. III, dr. Diana-Mihaela PĂUNOIU, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”

Cercet. şt. III, dr. Mihaela Iuliana BĂRBIERU, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Politica de dezvoltare regională a Olteniei după integrarea în UE a României
Cercet. şt. III, dr. Nicolae MIHAI, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Memoria Primului Război Mondial în Nordul Olteniei: de la cimitir la ajutorul social
Cercet. şt. III, dr. Narcisa MITU, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Organizarea administraţiei centrale a Domeniului Coroanei (1884-1947)
Cercet. şt. III, dr. Diana Mihaela PĂUNOIU, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Boli, epidemii şi campanii sanitare în Oltenia (1938-1940)
Cercet. şt. III, drd. Gabriel LOHON, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Egalitatea culinară. Strategii de alimentaţie publică în comunism
Cercet. şt. III, dr., Laura Antoaneta SAVA, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Implicarea Regimentului Dorobanţi în confruntările militare din anii 1941-1943
Prof. univ. dr. Cezar AVRAM, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Prof. univ. dr. Sevastian CERCEL, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Partidele politice din România în perioada 1990-2004
Cercet. şt. III, dr. Florin NACU, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Oltenia – profil istoric, politic, juridic, economic și social (1821-1914) – prezentare carte

13.00-13.30 Pauză

13.30-15.30 Studii culturale

Moderatori:
Cercet. şt. III, dr. Anca CEAUȘESCU, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”
Cercet. şt. III, dr. Ileana CIOAREC, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”

Cercet. şt. II, dr. Iustina NICA (BURCI), Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Formula populară de denominaţie, precursoare a numelui de familie actual
Lect. univ. dr. Gabriel Nicolae PRICINĂ, Universitatea din Craiova, Facultatea de Științe Sociale, Principii de înțelegere multidimensională a mediului urban
Cercet. şt. I, dr. Ion MILITARU, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Trei modele de comunitate: Thomas Hobbes, Jean Jacques Rousseau, Karl Marx
Dr. Roxana DECA, Muzeul Olteniei, Rolul comunităților virtuale în salvgardarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial. Studiu de caz: Șezătoarea București
Cercet. şt. III, dr. Gabriela BOANGIU, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Memoria unor străzi din Craiova – valențe identitare ale povestirii vieții
Cercet. şt. III, dr. Loredana Maria ILIN-GROZOIU, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Profilaxie şi tratament prin ceaiurile tradiţionale. Privire specială asupra Olteniei
Cercet. şt. III, dr. Anca CEAUŞESCU, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, Aspecte privind activitățile agrare reflectate în obiceiurile de Anul Nou
Conf. univ. dr. Elena-Camelia ZĂBAVĂ, Institutul Limbii Române / Universitatea „Sfinții Chiril și Metodiu” Veliko Târnovo, Bulgaria / Universitatea din Craiova, Limbajul comunității rurale oltenești reflectat în La lilieci, de Marin Sorescu și Focuri…, de C. Pădureanu

Descarca programul PDF