Numarul 25 Serie Noua

Descarcare revista
OBSERVATII CU PRIVIRE LA ARMAMENTUL OFENSIV DE LA SFÂRSITUL EPOCII BRONZULUI SI ÎNCEPUTUL EPOCII FIERULUI ÎN SUD-VESTUL ROMÂNIEI
SIMONA LAZAR
(Rezumat)
Sud-vestul României se caracterizeaza din punct de vedere al raspândirii obiectelor de metal, prin evidentierea, destul de clara, a doua zone de influenta: zona dunareana cu orientare spre bazinul Dunarii mijlocii si cea subcarpatica cu orientare nordica, transcarpatica. De-a lungul Dunarii, în amonte, dar si din zona Portilor de Fier, diversele tipuri de bronzuri (din toate categoriile functionale aici mentionate), prezinta trasaturi tipologice care se regasesc la Dunarea mijlocie si mai departe, în Europa Centrala. Este evident ca acest fenomen reflecta circulatia marfurilor, inclusiv sub aspect tehnologic, dar si circulatia mentalitatilor, a ideilor. Bronzurile gasite în regiunile subcarpatice, sunt evident de origine transilvaneana. O explicatie ar putea fi gasita si în relatiile presupuse de fenomenul de transhumanta, care a constituit o realitate permanenta în viata comunitatilor de pe ambele versante ale Carpatilor Meridionali. Ne referim la variantele tipologice ale spadelor de tip Reutlingen si în parte la celturile de tip transilvanean (varianta A, dupa M. Rusu).
Cuvinte cheie: spade, vârfuri de lance, pumnale, sud vestul României, sfârsitul epocii bronzului, începutul epocii fierului.
MATEI 24:14: DIMENSIUNEA GLOBALA A MESAJULUI EVANGHELIC SI CONOTATIA EI ESHATOLOGICA
MIHAI VALENTIN VLADIMIRESCU
(Rezumat)
Aspectul dinamic al crestinismului implica o predicare activa a Evangheliei, cu respectarea libertatii omului de a adera sau nu la învatatura lui Hristos. Misiunea crestina nu se poate socoti îndeplinita decât atunci când Evanghelia a fost facuta cunoscuta tuturor neamurilor. Acest moment are, însa, la Matei 24:14, o socanta conotatie eshatologica. Studiul de fata îsi propune sa prezinte conexiunea dintre dimensiunea globala a mesajului crestin si eshatologie, în contextul „marelui discurs eshatologic al Domnului”, din capitolele 24 si 25 ale Evangheliei dupa Matei, folosindu-se si de interpretarile patristice care scot la iveala o multitudine de nuante în cuvintele lui Iisus.
Cuvinte cheie: globalizare, universalism, crestinism, Evanghelia dupa Matei.
IMPORTANTA STILULUI BRÂNCOVENESC ÎN ARTA BISERICEASCA ROMÂNEASCA
GHEORGHE GHITURIN
(Rezumat)
Constantin Brâncoveanu, a avut ca preocupare ridicarea de palate si case în diferite orase, pe mosii sau în cadrul ctitoriilor mânastiresti, iar multe dintre acestea au devenit edificii de referinta  ale noului stil în curs de afirmare. Este vorba, despre stilul brâncovenesc, care a inaugurat o noua etapa în istoria artei românesti.
Arta si cultura din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, au avut ca punct de plecare traditia locala, la care s-au adaugat elemente straine, si s-a caracterizat prin diversitate si printr-un înalt grad de realizare artistica.
Cuvinte cheie: arta bisericeasca, stil brâncovenesc, ctitorii manastiresti, opere de arta.
CONTRIBUTII PRIVITOARE LA DARILE PLATITE DE CLERUL DE MIR ÎN MOLDOVA MEDIEVALA (DIN SECOLUL AL XV-LEA PÂNA ÎN SECOLUL AL VIII-LEA)
ARCADIE M. BODALE
(Rezumat)
În Evul Mediu, clerul de mir (preoti, diaconi si târcovnici) din Moldova trebuia sa achite diferite dari catre puterea centrala, catre arhiereul locului si catre stapânul mosiei pe care se gasea biserica unde slujea. Darile preotilor, diaconilor si târcovnicilor fata de domnie erau în bani, produse si servicii. Apoi, clerul de mir mai achita si dajdea vladiceasca (episcopala) catre ierarhul din eparhia unde se gasea si caruia îi datorau ascultare. Pentru încalcarea canoanelor, acesta din urma avea dreptul sa-i globeasca (amendeze) dupa lege. Totusi, atât domnii tarii, cât si arhierii acordau uneori scutiri preotior, diaconilor si târcovnicilor de dari si gloabe, însa aceste scutiri acordate clerului de mir erau diferite de la sat la sat, de la sat la oras si de la domn la domn, dar si de la confesiune la confesiune. În sfârsit, potrivit pravilelor, indiferent daca erau vecini sau nu, clerul de mir trebuia sa dea si stapânului mosiei unde se gasea biserica dijma din recolta obtinuta pentru pamântul ce le era dat spre hrana. Aceste dari au fost diferite de la o epoca la alta si de la o parohie la alta, cu atât mai mult cu cât cei care le luau puteau acorda scutiri parohilor de la plata acestor obligatii. Oricum, ele erau mult mai mici decât ale celorlalti locuitori, ceea ce a permis preotilor din Moldova sa strânga mai multe avutii decât ale celorlalti tarani. Aceasta bunastare a determinat adeseori savârsirea unor abuzuri de catre slujitorii domnesti si arhieresti fata de preoti, care au fost curmate doar prin interventia puterii centrale.
Cuvinte cheie: Moldova, domn, episcopi, preoti, diaconi, dari.
PUTERE POLITICA SI INSTRUMENTALIZAREA IMAGINII ÎN LITERATURA SPANIOLA CU CARACTER ISTORIC DE LA CURTEA LUI FILIP AL IV-LEA
OANA ANDREIA SÂMBRIAN
(Rezumat)
Aparitia pe scena politica a secolului al XVII-lea a ministrului favorit, persoana cea mai de încredere a regelui, s-a dovedit a fi în acord total cu perioada traversata de Spania în urma puternicului declin militar survenit dupa înfrângerea Armadei în 1588. Pe masura ce Spania a început sa îsi împarta suprematia maritima cu Anglia, regele spaniol si-a împartit atributele cu primul sau ministru, perceput ca o persoana ce îl ajuta pe monarh sa duca povara guvernarii statului. Prin urmare, în studiul nostru vom analiza, atât din perspectiva literara cât si artistica, modalitatea în care se construieste figura ministrului favorit, axându-ne atât pe imagine, cât si pe cuvânt, doua dintre instrumentele utilizate de curtea de la Madrid pentru a-si promova imaginea de sacralitate si maiestuozitate în epoca baroca.
Cuvinte cheie: Spania, secolul al XVII-lea, ministru favorit, contele duce de Olivares, instrumentalizare, imagine.
RESEDINTA DOMNEASCA ÎN TARA ROMÂNEASCA (1822-1828)
SERBAN PATRASCU
(Rezumat)
Domnitorii fanarioti, cu rare exceptii, n-au acordat o atentie deosebita locurilor în care si-au stabilit resedinta domneasca. De-a lungul timpului, ei se limiteaza  numai la repararea curtilor  domnesti, închiriaza alte cladiri, ori îsi stabilesc resedinta provizoriu în manastiri si scoli. Odata cu urcarea pe tron a domnitorului Grigore Ghica IV (1822-1828), resedinta domneasca îsi recapata importanta de odinioara. Noul domn reconstruieste resedinta domneasca si ridica doua noi palate pe Podul Mogosoaiei si la Colentina.
Cuvinte cheie: Tara Româneasca, resedinta domneasca, politica oficiala, prestigiu, incendiu.
EXPLOATARILE AGRICOLE ALE FAMILIEI MIHAIL DIN JUDETELE MEHEDINTI,  DOLJ SI ROMANATI
ILEANA CIOAREC
(Rezumat)
În acest articol autorul prezinta exploatarile agricole ale familiei Mihail din judetele Mehedinti, Dolj si Romanati. S-au stabilit la Craiovei la sfârsitul deceniului al patrulea al secolului al XIX-lea. Desfasurând o intensa activitate comerciala reprezentantii acestei familii au ajuns sa strânga importante sume de bani cu care au cumparat numeroase mosii în judetele Olteniei Dolj, Gorj, Mehedinti si Romanati dar si în Ilfov, Teleorman, Galati.  În judetul Mehedinti au stapânit mosiile Rogova, Poroina Mare si Braniste, în judetul Dolj – Cernele, Troaca, Dranic, Giormane, Bârza, Bucovat, Bodaiesti, Balta Verde iar în Romanati mosia Deveselu. La moartea ultimului reprezentant al acestei familii, aceste mosii au fost lasate statului român care trebuia sa le vânda iar cu banii obtinuti sa înfiinteze numeroase scoli si biblioteci.
Cuvinte cheie: exploatari, marea proprietate, mosie, arendare.
O CRONICA A EVENIMENTELOR REVOLUTIONARE DIN ORASUL RÂMNICU VÂLCEA ÎN ANUL 1848
BOGDAN ALECA
(Rezumat)
Acest articol îsi propune sa ofere o alta chie de lectura  pe marginea unui subiect clasic, revolutia pasoptista în mediul urban din Tara Româneasca. Studiul de caz este construit în jurul documentelor edite si inedite, referitoare la orasul Râmnicu-Vâlcea. O lectura atenta si critica a lor ne obliga sa reevaluam cu mai multa atentie eficienta administratiei revolutionare, suportul sau refuzul regimului revolutionar, functionarea unor  institutii revolutionare precum Garda Nationala sau practica ceremoniilor revolutionare, contribuind la eliminarea unor stereotipuri care au intrat chiar într-o mitologie urbana contemporana.
Cuvinte-cheie: istorie sociala si politica, revolutia pasoptista, Valahia, orasul Râmnic, memorie.
ILUMINATUL PUBLIC ÎN ORASUL CRAIOVA
GABRIEL CROITORU
(Rezumat)
În studiul de fata am surprins evolutia iluminatului public în orasul Craiova pe segmentul de timp 1850-1916, asa cum este înfatisata aceasta problema de utilitate publica în documentele de arhiva.
Cuvinte cheie: iluminat, utilitate publica, oras, concesionare, Craiova.
EVOLUTIA SOCIAL-ECONOMICA A DOMENIULUI COROANEI SADOVA DUPA REFORMA AGRARA DIN 1921
NARCISA MARIA MITU
(Rezumat)
În perioada 1921-1948, Domeniul Coroanei Sadova a cunoscut o evolutie sinuoasa, perioadele de dezvoltare (1921-1928; 1934-1939) alternând cu perioada crizei mondiale (1929-1933) si desfasurarea celui de-al doilea razboi mondial (1940-1945). Reforma agrara din 1921, care reducea teritoriul Regiei Sadova la suprafata de 4.643,50 de ha, a avut repercusiuni si asupra personalului care a fost nevoit sa-si restrânga numarul dar si, asupra inventarului agricol viu si mort, de asemenea redus numeric. Pastrarea terenurilor nisipoase, refuzate la expropriere, a determinat conducerea sa hotarasca împadurirea lor, astfel ca, începând cu anul 1934, Domeniul Sadova se transforma într-un domeniu forestier.
Cuvinte cheie: Domeniul Coroanei, Sadova, reforma agrara, 1921-1948, evolutie social-economica.
PORTRETE DE FUNCTIONARI BANCARI ÎN SUCURSALA SI AGENTIILE BNR DIN OLTENIA, LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA
GEORGETA GHIONEA
(Rezumat)
Problematica pregatirii functionarilor de banca s-a aflat în permanenta pe agenda activitatilor Bancii Nationale a României. Pregatirea intelectuala si experienta practica obtinuta pe parcursul activitatii lor în institutiile de credit le-a permis unora dintre functionari, sa avanseze pe scara ierarhiei functiilor la posturi de contabili sau de directori. Alaturi de functionarii administratiei centrale, cei ai sucursalelor si ai agentiilor din Oltenia, au promovat spiritul de seriozitate al Bancii Nationale, în orasele din regat. A existat o preocupare speciala a conducerii pentru cultivarea unui profil moral aparte al celor care au slujit institutia si merita sa ne amintim de ei.
Cuvinte cheie: secolul XX, Oltenia, portret, angajat bancar.
DIMENSIUNEA FESTIVA SI PROPAGANDISTICA A PLEBISCITULUI DE LA 24 FEBRUARIE 1938. STUDIU DE CAZ: OLTENIA
DIANA-MIHAELA PAUNOIU
(Rezumat)
Articolul cuprinde o analiza a „debutului festiv”  al regimului de autoritate monarhica al regelui Carol al II-lea, focalizata pe regiunea istorica Oltenia. Analiza documentelor de arhiva, utilizate în realizarea demersului nostru, demonstreaza faptul ca plebiscitul de la 24 februarie 1938 a fost organizat si s-a desfasurat într-un mod similar sarbatorilor nationale, precum si faptul ca zilele dedicate pregatirii si desfasurarii evenimentului (22-23 februarie) au fost consacrate de reprezentantii puterii unei intense propagande, exclusiv, în favoarea regelui Carol al II-lea, a guvernului sau, prezidat de Miron Cristea si a regimului nou instituit. Totodata, releva si faptul ca, dincolo de entuziasmul fabricat, cauzat de teama repercursiunilor sau de oportunism, o buna parte din populatie a manifestat un entuziasm real, alimentat de speranta unei vieti mai bune, de încrederea în masurile luate, de-a lungul timpului, pentru tara de catre Dinastia româna.
Cuvinte cheie: plebiscit, Constitutie, sarbatoare, regele Carol al II-lea, propaganda.
EVOLUTIA POTENTIALULUI MILITAR AL ROMÂNIEI ÎNTRE 1934-1939, ÎN CONTEXTUL EUROPEAN AL VREMII
MIHAELA BARBIERU
(Rezumat)
Politica externa româneasca, în contextul european al vremii, a evoluat în strânsa legatura cu tendin?ele rela?iilor interna?ionale, dar ?i cu tendin?ele militare. Încalcarea prevederilor militare ale tratatelor de la Versailles au determinat forurile politice ?i militare de la Bucure?ti sa acorde o aten?e sporita înzestrarii ?i pregatirii militare. Situatia europeana a anilor 1934-1939 au determinat guvernul tarii noastre sa ia masuri de îmbunatatire a factorului militar, mai ales pentru înzestrarea partii vestice a frontierei.
Cuvinte cheie: înzestrare militara, masuri, opera?iuni, Marele Stat Major.
SUPRAVIETUINDU-I LUI HRUSCIOV. CULTUL PERSONALITATII LUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ÎN ROMÂNIA
GABRIEL LOHON
(Rezumat)
Evolutia cultului personalitatii lui  Gheorghe Gheorghiu-Dej, orientarea sa national stalinista din anii ’60 si hibridul ceausist între un stalinism dur si nationalism pot fi întelese mai bine printr-o privire aplecata asupra acestui episod al Partidului Comunist Român
Cuvinte cheie: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Hrusciov, cultul personalitatii, raport secret.
RACHETELE DIN ROMÂNIA: UN PERICOL PENTRU UNIUNEA SOVIETICA SI STATELE EUROPENE OCCIDENTALE?
PETRE OPRIS, LAURA-ANTOANETA SAVA
(Rezumat)
Fiind constient de faptul ca alocarea de noi resurse financiare pentru modernizarea armatei române putea pune în pericol obiectivele României de dezvoltare industriala, Nicolae Ceausescu s-a opus cererilor Moscovei de mentinere a ritmului de modernizare a armamentului si tehnicii de lupta aflate în dotarea unitatilor militare române, precum si participarii trupelor române la exercitiile militare comune care au avut loc în diferite state membre ale Organizatiei Tratatului de la Varsovia.
În acelasi timp, Nicolae Ceausescu si-a exprimat opinia si a actionat în scopul copierii tuturor tipurilor de armament, munitii si echipamente industriale în scopul dezvoltarii industriei militare românesti.
Cuvinte cheie: Bonn, Bucuresti, Ceausescu, comunism, Der Speigel, Moscova, rachete, Organizatia Tratatului de la Varsovia, Romania.
NICOLAE CEAUSESCU SI DATORIA EXTERNA A ROMÂNIEI
PETRE OPRIS
(Rezumat)
În anul 1982, Nicolae Ceausescu a hotarât achitarea rapida a datoriei externe a României, reducerea cât mai mult posibil a importurilor de produse industriale si agricole, precum si punerea în practica a unui program de rationalizare a consumului de alimente de baza.
Cheltuielile ineficiente de resurse financiare obtinute în urma achitarii de catre populatia tarii a impozitelor au generat o ampla criza în cadrul sistemului financiar national si în proiectele regionale, iar autoritatile centrale au trebuit sa reduca în mod gradat fondurile alocate diferitelor lucrari publice de interes local. Din pacate, reducerea fondurilor respective nu a reusit sa salveze regimul comunist din criza financiara care s-a declansat la începutul anilor ’80.
Cuvinte cheie: Ceausescu, Citroën, comunism, Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, Dacia 1300, datoria externa, Renault, Romania.
RELATIA DE OMONIMIE ÎN HIDRONIMIE
IUSTINA BURCI
(Rezumat)
Definita ca acelasi corp fonetic, care trimite la doi referenti diferiti, omonimia a dus la aparitia unor pareri contradictorii în lexicografie. Controversele sunt legate atât de locul pe care ea îl ocupa la nivelul limbii (central sau periferic), cât si de modul în care influenteaza sau nu evolutia acesteia.
În articolul de fata, analiza se axeaza pe studierea omonimiei la nivelul numelor de ape curgatoare de pe teritoriul tarii noastre. Concluzia finala este aceea ca, numele de ape, de sate, de orase, de munti etc. nu beneficiaza de un corpus de apelative utilizate strict pentru a desemna obiectele din domeniul respectiv. Între ele (dar si între ele si vocabular) exista un permanent transfer de cuvinte.
Cuvinte cheie: omonimie, nume de ape, frecventa, transfer.
EMINESCU DESPRE REVOLUTIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU
TUDOR NEDELCEA
(Rezumat)
Considerat de N. Iorga ca un autentic istoric care stapânea trecutul, intercalând evenimentele istorice ale românilor în istoria universala, Eminescu s-a oprit si asupra epocii lui Tudor Vladimirescu. Cu argumente, demonstreaza ca miscarea lui Tudor Vladimirescu a fost o revolutie si nu rascoala, cum au numit-o Roller si istoricii proletcultisti, îndreptata nu numai împotriva elementelor straine ci si asupra unor boieri autohtoni (locali) care nu doreau un stat român cu institutii liberale si organizat pe principii europene. Stapânind toate izvoarele istorice Eminescu remarca rolul pozitiv pe care l-a avut în istorie Tudor Vladimirescu si revolutia sa.
Cuvinte cheie: Eminescu, Tudor Vladimirescu, Revolutia de la 1821, stat national.
NATIONAL VS. UNIVERSAL – O TENTATIVA APORETICA ÎN TEATRUL LUI STEFAN PETICA
NICOLETA CALINA
(Rezumat)
Primul simbolist român declarat, Stefan Petica este autorul a mai multe cicluri de versuri, dar si al câtorva piese de teatru. Lucrarile sale ca dramaturg sunt mai putin cunoscute, iar aceasta cercetare a noastra este un scurt excursus prin activitatea sa ca dramaturg. În cazul sau, drama este rezultatul unei diviziuni dureroase între tentatia puternica de a-si dedica viata cautarilor intelectuale febrile, cu scopul de a atinge un ideal înalt, si între tendinta de a sta departe de contemplare, departe de angoasa absolutului. El ne-a lasat piese ce contin momente impresionante, legate de viata razesilor si a taranilor dintr-o atmosfera minunata de legenda, iar acestea sunt momente unice în dramaturgia noastra prin acest gen nou de teatru.
Prezenta lui Stefan Petica în scriitura si-n gândirea  româneasca  a reprezentat o orientare cu totul noua a culturii noastre. Atitudinea sa intelectuala, atât de aristocratica prin continut si amploare si atât de originala ca abordare tematica a fost demonstrata prin cultul pentru sufletul românesc, eliberat de tot ceea ce e amagitor si fals. Prin aceasta, personalitatea scriitorului este una poliedrica, ce scapa oricarei etichetari comune.
Cuvinte cheie: teatru, simbolismul românesc, Stefan Petica, lumea rurala.
CREDINTE, OBICEIURI SI PRACTICI MAGICE LA CONSTRUIREA LOCUINTEI
ANCA CEAUSESCU
(Rezumat)
În lumea traditionala, la construirea casei si a anexelor gospodaresti omul a practicat o gama variata de obiceiuri. Acestea pot fi considerate ca facând parte din categoria riturilor de trecere, alaturi de cele de nastere, nunta, înmormântare. Pentru a-si asigura siguranta si linistea, omul traditional a tinut întotdeauna cont de elementele naturii dar a recurs si la mijloace de factura „magica”.
Ciclul riturilor de constructie cuprinde: alegerea locului de casa, a materialelor de constructie, a zidarilor, edificarea propriu-zisa, terminarea edificiului si mutarea în casa noua. Fiecare etapa este însotita de practici si obiceiuri diferite.
Cuvinte cheie: rituri de constructie, practici magice, obiceiuri, locuinta, traditional.
CONCEPTIA DESPRE LUMINA ÎN TRADITIA CRESTINA SI POPULARA DIN OLTENIA
LOREDANA-MARIA ILIN-GROZOIU
(Rezumat)
Cel care-l are în suflet pe Iisus Hristos, cel care-l are ca model în viata si convietuieste potrivit celor prorocite de Acesta, este însotit permanent de lumina duhovniceasca, atât pe pamânt, cât si în ceruri.
Sufletele celor care au trait în credinta si adevar devin lumina, precum însusi Iisus Hristos a marturisit: „Voi sunteti lumina lumii” (Matei 5,14). Din aceasta lumina, Iisus a profetit ca omenirea sa primeasca lumina: „Asa sa lumineze lumina voastra înaintea oamenilor” (Matei 5,16).
Cuvinte cheie: Lumina duhovniceasca, lumina lumânarilor, suflet, credinta, rugaciune.
EROS SI LOGOS – SEPARATIE SI IDENTITATE SAU CUM SE POATE VORBI DESPRE IUBIREA ABSTRACTA
ION MILITARU
(Rezumat)
Studiul reprezinta o introducere la maniera în care, de-a lungul istoriei culturale europene, doua concepte cheie, Eros si Logos, au evoluat de la o pozitie primara, în care pareau separate, la una secundara în care au evoluat explicitându-se si consolidându-se reciproc în realitatea iubirii.
Ideea principala o reprezinta încercarea de a arata cum, în preambulul unor realitati bine definite – indiferent care ar fi ele – exista ceva diferit care el precede. In cazul de fata, încercarea vizeaza Erosul si cum este de regasit în preambulul sau conceptul opus al Logosului.
Ultima parte a studiului o reprezinta demonstratia – întreprinsa pe cazuri celebre ale sentimentului si ilustrate în mari opere ale culturii europene – faptului cum, de-a lungul unor cazuri notorii, nu se poate dispensa de cuvânt sau, la limita, de supunerea la circumstante exterioare.
Cuvinte-cheie: alteritate, abstractie, cuvânt, preparatio, manifestatio.
FORMAREA CRITERIONULUI ÎN CADRUL SCOLII INTERBELICE
CONSTANTIN MIHAI
(Rezumat)
Acest text încearca sa sublinieze relatiile dintre Nae Ionescu si elevii sai reprezentativi (Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Emil Cioran si Constantin Noica), ca posibilitate majora de a întelege constituirea Criterionului, drept grupul intelectual europenist din istoria moderna culturala româneasca. Radiografia acestei relatii exprima câteva trasaturi distinctive: existenta connaturalitatii dintre maestru si discipoli, conturarea unor coordonate importante în cadrul Scolii lui Nae Ionescu – organicitate, autenticitate, personalizare –, sublimarea unui model de gândire si traire. Cartografierea acestui model incarnat de Nae Ionescu, ca formator, îndrumator si maestru al acestei tinere generatii interbelice constituie cheia hermeneutica a Criterionului, fiind presupozitia de la care se pleaca în interpretarea mecanismului de functionare al acestei grupari intelectuale.
Cuvinte cheie: Criterion, Nae Ionescu, grup intelectual, maestru, discipol, conaturalitate, gândire, scoala.
POSIBILITATILE UNUI ARGUMENT CUMULATIV ÎN FAVOAREA EXISTENTEI LUI DUMNEZEU
VLAD ANDREICA
(Rezumat)
Atunci când mai multe argumente se sustin reciproc, concluzia acestor argumente devine mai puternica. Anumite critici recente ale argumentului ontologic ignora contextul global în care trebuie privit argumentul ontologic. Argumentele trebuie sa formeze o retea, în care fiecare argument este sustinut de celelalte. Acest lucru nu înseamna ca argumentele nu pot functiona independent, dar, implicate într-un caz cumulativ, ele constituie un cadru adecvat pentru teismul neoclasic, propus de Charles Hartshorne.
Cuvinte cheie: Dumnezeu, existenta, argument cumulativ, argumente a priori.
DESPRE SEMNIFICATIA DIFERENTEI ONTOLOGICE LA NIETZSCHE SI HEIDEGGER
CRISTINEL TRANDAFIR
(Rezumat)
Prin studiile sale, reunite în volumele Nietzsche, M. Heidegger este, am putea spune, gânditorul care a stabilit, in ciuda orgoliilor si pretentiilor vremurilor noastre, sensul lecturii contemporane asupra lui Friedrich Nietzsche. Pe lânga acest fapt deja cunoscut, este de asemenea de notorietate, in ceea ce priveste gandirea lui M.Heidegger, rolul pe care conceptul de „diferenta ontologica” l-a jucat în aceasta, unul care fiind atât de important, nu avea cum sa nu fie prezent si interpretarile heideggerine  asupra operei lui Nietzsche.
În cele ce urmeaza, voi prezenta pe scurt care este semnificatia pe care conceptul de „diferenta ontologica” o capata în gândirea lui Heidegger, ce rol joaca ea în gândirea lui Nietzsche si daca este legitim în acest sens, sa intelegem pe cea din urma pornind de la sensul celei dintâi.
Cuvinte cheie: diferenta ontologica, fiinta, gândire,  depasirea metafizicii.
REGLEMENTAREA LEGALA SI IMPLEMENTAREA PRINCIPIULUI EGALITATII DE REMUNERARE ÎN ROMÂNIA
ROXANA RADU, CEZAR AVRAM
(Rezumat)
Principiul egalitatii de remunerare este fundamentat pe principiul egalitatii de tratament. Legislatia româneasca cuprinde o serie de referiri exprese la acest principiu, însa nu este detaliat suficient nici în actele normative, nici în doctrina sau jurisprudenta. Vidul legislativ favorizeaza anumite interpretari subiective, lasând la aprecierea angajatorului si, în caz de litigiu de munca, la latitudinea judecatorului sa aprecieze daca a existat sau nu o încalcare a principiului egalitatii de remunerare, în functie de probele administrate în cauza. Studiul dispozitiilor legale si al modului de aplicare a acestui principiu de catre instantele judecatoresti din România este menit sa atraga atentia asupra carentelor legislative pentru a putea fi corectate de catre legiuitor.
Cuvinte-cheie: egalitate, lege, remunerare, tratament, munca.
NOTARUL COMUNAL ÎN ROMÂNIA: CADRUL NORMATIV AL UNEI INSTITUTII MODERNE (1864-1940)
DIETMAR MÜLLER, ANDREI FLORIN SORA
(Rezumat)
Acest studiu îsi propune schitarea cadrului normativ al functiei de notar (comunal)/secretar comunal în România, în perioada 1864-1940. Termenii utilizati pentru acest functionar al administratiei locale au fost cel de secretar comunal (între 1864-1887 si 1904-1908) si de notar comunal (între 1887-1904 si 1908-1949). Institutia secretarului comunal a fost înfiintata prin legea din 2 aprilie 1864, prin care comunele rurale si urbane au primit personalitate juridica. Initial, atributiile sale erau limitate la a asista si a redacta hotarârile consiliilor comunale. Treptat, notarul a primit mai multe prerogative. Adoptata sub efectul rascoalei taranesti din 1907, legea din 1908 a modificat statutul profesional al notarul comunal, devenit agent al puterii centrale si functionar de stat cu o gama larga de competente. Aceasta transformare administrativa nu marcheaza doar o amplificare a centralizarii statului, ci si un timid proces de profesionalizare. Legea de unificare administrativa din 1925 a mentinut institutia notarului comunal din Vechiul Regat si a extins-o în celelalte provincii, cu unele atributii împrumutate din legislatia maghiara din Transilvania. Trasatura principala a institutiei notarului comunal din legea din 1925 a constat în întarirea sarcinilor sale de agent al puterii centrale. Un subiect intens dezbatut în România Mare a fost cererea notarilor comunali de a primi atributii non administrative, ca de exemplu redactarea de acte (inclusiv juridice) si unele atributii cadastrale.
Cuvinte cheie: administratie publica, administratie locala, functionari publici, notar comunal.
CONTROLUL EXERCITAT DE CURTEA CONSTITUTIONALA DIN ROMÂNIA
NICOLAE GRADINARU
(Rezumat)
Controlul constitutionalitatii legilor constituie principala atributie a Curtii Constitutionale în România si reprezinta activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu actul fundamental. Ca institutie a dreptului constitutional controlul cuprinde regulile privitoare la autoritatile competente a face aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestei proceduri.
Sesizarile trebuie facute în forma scrisa si motivate. Controlul constitutionalitatii legii reprezinta – dupa cum am precizat mai sus – principala atributie a Curtii Constitutionale însa nu si singura dupa cum urmeaza sa analizam. Competenta Curtii Constitutionale este reglementata în art. 146 din Constitutie ale carui dispozitii sunt reluate si dezvoltate în Capitolul III al Legii nr. 47/199.
Cuvinte cheie: controlul constitutionalitatii, exceptia constitutionalitatii, aviz consulatativ.
DATORIA EXTERNA A TARILOR ÎN CURS DE DEZVOLTARE ÎN CONTEXTUL CRIZEI GLOBALE
LAURENTIU RADU
(Rezumat)
Datele statistice din ultimul deceniu demonstreaza tendinta de crestere a datoriei externe a tarilor în curs de dezvoltare. În structura datoriei externe, atât debitorii, cât si creditorii privati înregistreaza ponderi în crestere. Deoarece productia acestor tari a crescut mai rapid decît datoria, datoria externa este totusi în scadere în raport cu venitul national brut.
Distributia geografica a datelor arata si diversitatea de situatii, cu o acumulare importanta de rezerve în Brazilia, India, China si Federatia Rusa, pe de o parte si deficit de cont curent si rezerve insuficiente pentru a acoperi  cel putin datoria pe termen scurt, preponderant  în America Latina, Europa de Est si Asia Centrala, pe de alta parte.
Cuvinte cheie: datoria externa, venit national brut, cont current, tari în curs de dezvoltare, criza financiara
PERCEPTIA DEOCHIULUI SI PARTICULARITATILE PRACTICILOR PROTECTIVE
GABRIELA BOANGIU
(Rezumat)
Modul în care a fost perceput deochiul în comunitatile de odinioara prezinta numeroase particularitati, pe care vom încerca sa le detaliem pe larg, urmarind, pe de o parte semnele, simptomatologia, descrierea acestuia, pe de alta parte structura descântecului, cum e construit stilistic si tipologia lui.
Continutul descântecului contine anumite particularitati, inclusiv structura sa este atipica, nu contine versuri cu rima, formularile au o logica proprie, iar semnificativ este, uneori, si modul în care este spus – soptit, repertoriu, sacadat.
Motivele deochiului pot fi variate si vorbesc despre modul în care sunt percepute anumite calitati sau atributii, descântecul descriind, uneori, un adevarat ceremonial, menit sa restabileasca ordinea initiala. Continutul descântecului face referiri si la anumite elemente ajutatoare, anumite plante cu valente profilactice, la anumite atitudini.
Particularitatile practicilor protective includ fie anumite referiri la elemente profilactice, apotropaice – de tinere a raului departe, de protectie (sa nu se prinda): usturoi, busuioc sau diverse practici menite sa alunge deochiul. Tipologia descântecelor tine cont de destinatia acestora, fiind fie de leac, fie de protejare a gospodariilor.
Aceste practici de odinioara fac trimitere la un orizont al gestului, orientat înspre profilaxie si remediere, un ansamblu de atitudini ce ramân în atentia cercetatorilor prin bogatia simbolismului.
Cuvinte cheie: deochi, gestualitate simbolica, obiceiuri, practici simbolice.