Numarul 24 Serie Noua

Descarca revista

CUPRINS

ARHEOLOGIE–ISTORIE
SIMONA LAZAR, Practici funerare la sfârsitul epocii bronzului si începutul epocii fierului în sud-vestul României (Funeral practices at the end of the bronze age and the early) p. 7
IOHANA NICHITA, Despre altarele miniaturale de cult neo-eneolitice (De vignettes autels de culte du neo-eneolithique age) p. 15
CEZAR AVRAM, ROXANA RADU, Scoala diplomatica greaca (Greek diplomatic school) p .31
OANA ANDREIA SÂMBRIAN, Secolul de aur spaniol între teorie si concept (secolul XVI-XVII) (The spanish golden age between theory and concept) p. 51
TOMA RADULESCU, DENISA GUTICA-FLORESCU, Al doilea tezaur monetar descoperit în comuna Morunglav-Olt (sec. XVII-XVIII) (The second monetary hoard discovered at Morunglav, Olt) p. 59
ILEANA CIOAREC, Conflicte între boierii Glogoveni si Filiseni pentru rumâni si hotare de mosie din sudul judetului Mehedinti în secolul al XVII-lea (Des litiges entre les boyards Glogoveanu et Filisanu pour les serfs et les domaines de sud du district Mehedinti au XVIIe siècle) p. 71
SERBAN PATRASCU, Viata la curtea domneasca în vremea lui Grigorie al IV-lea Ghica ( La vie de la royal court en temps de Grigorie IV Ghica) p. 79
NICOLAE MIHAI, Revolutia în sutana: clerul si evenimentul politic în Principatul Tarii Românesti (prima jumatate a secolului al XIX-lea) (La revolution en soutane: le clercs et l’evenement politique en Valachie (iere moitie du XIXe siècle)) p. 91
GABRIEL CROITORU, Opinii istoriografice privind evolutia urbana a oraselor din Oltenia. 1859-1916 (Point de vue historiographique sur le développement urbain des villes en Olténie. 1859-1916) p. 113
DIANA-MIHAELA PAUNOIU, ALIN MITRICA, Momente din viata lui Constantin C. Putureanu (1882-?) (Moments from Constantin C. Putureanu’s life (1882-?) p. 123
FLORIN GHETAU, Sfârsitul mandatului cabinetului Alexandru Marghiloman (5/18 martie-24 octombrie/ 6 noiembrie 1918) (The end of Alexandru Marghilorman’s cabinet) p. 141
MIHAELA BARBIERU, Relatiile militare româno-iugoslave între anii 1918-1923 (Les relations militaires entre la Roumanie et la Yougoslavie 1918-1923) p. 151
GEORGETA GHIONEA, Consideratii privind circulatia monetara în Oltenia secolului al XIX-lea (La circulation monétaire dans l’Oltenie du XIXe siècle) p. 163
NARCISA MARIA MITU, Evolutia Domeniului Coroanei Segarcea în perioada 1884-1948 (L’évolution de domaine de la Couronne Segarcea dans la periode 1884-1948) p. 171
SILVIU-GABRIEL LOHON, Raul si arta totalitara sau despre despiritualizarea în istorie (Evil in the totalitarian art on despiritualization in history) p. 197
PETRE OPRIS, LAURA-ANTOANETA SAVA, Nicolae Ceausescu îi considera români pe cetatenii din Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca (The citizens from the Moldavian Soviet Socialist Republic were considered Romanians by Nicolae Ceausescu) p. 205
PETRE OPRIS, Programul de cooperare în domeniul aviatiei civile între firma „British Aerospace” si România (The cooperation program for civil aviation between „British Aerospace” and Romania) p. 225
KARINA PAULINA MARCZUK, PETRE OPRIS, Elicoptere militare frantuzesti, fabricate în România (French military helicopters made in Romania) p. 235
DANIEL MARGUERAT, Luca, pionier al istoriografiei crestine (Luke, pioneer of hristian Historiography) p. 253
LUCIAN DINDIRICA, Patriarhului Miron Cristea (Patriarch Miron Cristea) p. 277
FILOLOGIE
IUSTINA BURCI, Termeni geografici populari, referitori la notiunea „loc cu…” (Termes geographiques populaires pour la notion „endroit avec…”) p. 285
TUDOR NEDELCEA, Eminescu si realsemitismul (IV) (Eminescu et le réelsémitisme (IVe partie)) p. 299
ETNOGRAFIE
ANCA CEAUSESCU, Vechi tipuri de locuinta pe teritoriul Olteniei (Les anciens types de logements en Oltenie) p. 315
LOREDANA-MARIA ILIN-GROZOIU, Datini si credinte de Boboteaza din comuna Falcoiu judetul Olt (Customs and beliefs celebrated on epiphany day in the commune Falcoiu, Olt county) p. 327
FILOSOFIE–SOCIOLOGIE
ION MILITARU, Erosul european în secolul al XIX-lea: abstractia ca retinere (Educataia sentimentala) (L’abstraction en tant que modération: l’Education sentimentale) p. 341
STEFAN VIOREL GHENEA, Quine si relativitatea ontologica (Quine and the ontological relativity) p. 357
TRANDAFIR CRISTINEL, Conceptul de reprezentare în gândirea lui Nietzsche (The concept of representation in Nietzsche’s thought) p. 365
STUDII JURIDICE
ROXANA RADU, FLORIN NACU, Combaterea discriminarii etnice: aplicarea legislatiei anti-discriminatorii de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (Combating ethnic discrimination: anti-discrimination legislation applied by the national council for combating discrimination) p. 379
NICOLAE GRADINARU, Regimul juridic al contractului de renta viagera (The legal nature of life annuity contract) p. 399
ECONOMIE
ION ROSU HAMZESCU, NASTASE LUIZA, Eficienta activitatii firmelor globale în schimburile internationale (The efficiency of total firms activity in international exchanges) p. 407
LAURENTIU RADU, Reclama comerciala si rolul sau în promovarea comertului exterior (The commercial advertisement and its part in the promotion of foreign trade) p. 419
OPINII
NICU VINTILA, Gheorghe Chitu – biografie rectificata p. 431
MIHAELA DAMEAN, Castelul Peles – ctitorie a Regelui Carol I si simbol al dinastiei p. 437
RECENZII
Lucian Boia, „Germanofilii” – elita intelectuala româneasca în anii primului razboi mondial (Florin Ghetau) p. 441
Felipe B. Pedraza Jiménez, Rafael González Cañal, Elena E. Marcello (eds.), El Arte nuevo de hacer comedias en su contexto europeo (Oana Andreia Sâmbrian) p. 442
Iustina Burci, Dictionar de meserii si functii vechi (Cosmin Vilau) p. 443
Tudor Olimpius Bompa, Prenume la români (Iustina Burci) p. 444
Iulia Cristina Frînculescu, Aspecte ale terminologiei medicale românesti de dupa 1990 (cu speciala referire la influenta engleza) (Rodica Zafiu) p. 446
Mircea Platon, Ovidiu Hurduzeu, A Treia forta. România profunda (Constantin Mihai) p. 448
Ioan St. Lazar, Dioptricon. Contributii de teorie, istorie si critica literara (Constantin Mihai) p. 449
Filiasi. Istorie si cultura pe Valea Jiului (coord. prof. univ. dr. Dinica Ciobotea) (Gabriel Croitoru) p. 451
ABREVIERI p. 453

PRACTICI FUNERARE LA SFÂRSITUL EPOCII BRONZULUI SI ÎNCEPUTUL EPOCII FIERULUI ÎN SUD-VESTUL ROMÂNIEI
Simona Lazar
(Rezumat)
Studierea structurii spatiului funerar deschide mai multe posibilitati de interpretare, cu conditia cercetarii necropolelor în integralitatea lor (obiectiv rareori realizat).  Doar astfel pot fi emise ipoteze cu privire la structura sociala, daca tinem cont de faptul ca spatiul funerar poate fi privit si ca o afirmare a identitatii sociale.
Între credintele religioase si practicile funerare este de presupus o strânsa relatie, dar, de cele mai multe ori, ea este greu de evidentiat numai pe baza descoperirilor funerare.
Disparitia necropolelor, începând cu secolul al XII-lea a. Chr., si aparitia în aceasta perioada a unor constructii tumulare, de genul celor de la Susani, Lapus, Libotin sau Vârtop, care prin bogatia ofrandelor si/sau cantitatea de energie sociala înglobata sugereaza aparitia unei noi forme de reprezentare colectiva, ne determina sa ne gândim si la o schimbare la nivelul mentalului colectiv. Aceasta schimbare, la rândul ei, nu reflecta în mod automat si obligatoriu modificari în structura sociala
Cuvinte cheie: morminte de incineratie, constructii tumulare, ritualuri de înmormântare, de identitate sociala, Hallstatt.

DESPRE ALTARELE MINIATURALE DE CULT NEO-ENEOLITICE
Iohana Nichita
(Rezumat)
Oamenii din epoca neolitica si eneolitica au avut un „sistem religios coerent” raportat la activitatile economice de baza. Reconstituirea credintelor neolitice este bazata, în cea mai mare parte, pe studierea reprezentarilor antropomorfe si zoomorfe, ale unor obiecte ce au fost utilizate în ritualuri religioase, al sanctuarelor, templelor, altarelor si al complexelor de cult.
Fiind un element de cult, altarul poate fi definit ca un component arhitectural sau sculptural destinat realizarii unor ritualuri. Masutele de cult neolitice reprezinta cele mai vechi tipuri de altare. Acestea sunt confectionate din lut, cu trei sau patru picioare, fiind ornamentate cu un decor geometric incizat sau modelat pe laturi. Altarele sunt de dimensiuni diferite, de la cele monumentale ajungând la cele miniaturale. Rolul altarelor a fost acela ca au fost întrebuintate atât în domeniul casnic cât si în cel sacru-religios, fiind descoperite în locuinte.
Cuvinte cheie: altare, neolitic, ritualuri religioase, modele geometrice incizate.

SCOALA DIPLOMATICA GREACA
Cezar Avram, Roxana Radu
(Rezumat)
Vechii greci desfasurau o intensa activitate diplomatica care a suplinit, într-o mare masura, capacitatea lor de aparare si a mentinut, pentru un timp, pacea în lumea antica, aflata în proces de declin. Prima mentiune despre existenta acestei activitati fundamentale se gaseste în „Iliada” lui Homer care ne ofera informatii despre modul în care erau desemnati consulii („proxenos”) si despre activitatea acestora. Prezentul articol abordeaza si institutia ambasadorilor în vechea Grecie, imunitatile diplomatice, regulile de declarare a razboiului si de încheiere a pacii, razboaiele dintre Sparta si Atena, formarea coalitiilor si aliantelor între orasele grecesti, crearea federatiilor, rolul preotilor în formarea aliantelor politice si în negocierile diplomatice etc. Diplomatia greaca a avut, însa, si trasaturi negative, cum ar fi lipsa de coeziune si unitate între cetati, competitia continua între diferite confederatii („symmahia”), factori care le-au facut vulnerabile în fata persilor, macedonienilor si romanilor.
Cuvinte-cheie: alianta, ambasador, consul, diplomatie, negociere.

SECOLUL DE AUR SPANIOL INTRE TEORIE SI CONCEPT
OANA ANDREIA SAMBRIAN
(Rezumat)
Secolul de aur spaniol nu este usor de caracterizat si cu atât mai putin de definit. De-a lungul veacurilor, istoriografia spaniola, precum si cea franceza si britanica au încercat sa îi capteze esenta într-o multitudine de dictionare, lucrari de specialitate descriptive sau analitice. Lucrarea noastra aduce în discutie câteva dintre teoriile care au circulat sau circula despre Secolul de aur, care în mod conventional include secolele XVI si XVII. Fiecare opinie expusa este judecata dintr-un punct de vedere deopotriva istoric, filologic si social, în scopul mentinerii unitatii si omogenitatii uneia dintre cele mai înfloritoare perioade ale culturii spaniole  si europene.
Cuvinte-cheie: Secolul de aur spaniol, Renastere, Baroc, periodizare, clasificare

CONTROVERSE ÎNTRE BOIERII GLOGOVENI SI FILISENI PENTRU RUMÂNI SI HOTARE DE MOSIE DIN SUDUL JUDETULUI MEHEDINTI ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA
Ileana Cioarec
(Rezumat)
În acest articol autorul prezinta conflictele care, în secolul al XVII-lea, au marcat relatiile dintre marii proprietari din sudul Mehedintiului, litigii privind rumânii si mosiile. Discutia are în vedere urmarile unei importante reforme sociale înfaptuita în Tara româneasca de domnitorul Mihai Viteazul în ultimii ani ai secolului ai XVI-lea, cunoscuta sub numele de rumânie sau legatura lui Mihai. Ea a prevazut o schimbare în statutul social al taranilor a caror liberate de a se muta pe alte domenii a fost limitata. Documentele care s-au mentionat aici permit o mai buna întelegere a noului statut social consacrat de Mihai Viteazul.
Cuvinte cheie: iobagi, Mehedinti, institutie sociala, Manastirea Tismana.

REVOLUTIA ÎN SUTANA: CLERUL SI EVENIMENTUL POLITIC ÎN PRINCIPATUL TARII ROMÂNESTI (PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XIX-LEA)
Nicolae Mihai
(Rezumat)
Miscarile revolutionare din prima jumatate a secolului al XIX-lea au obligat Biserica Ortodoxa din Principatul Tarii Românesti sa ia o pozitie care este departe de a fi unitara. Daca la nivelul înaltei ierarhii remarcam o anumita opozitie, rapid ascunsa, în cursul coabitarilor fortate cu puterea revolutionara, la nivelul clerului obisnuit observam atitudini mult mai nuantate. Atâta vreme cât solidaritatile organice si sensibilitatile traditionale nu sunt bruscate, preotii rurali în special se dovedesc a fi importante elemente de sprijin în provincie. Imediat ce reprezentantii puterii revolutionare par sa ameninte viziunea traditionala (de exemplu, stabilirea unor simboluri revolutionare pe turlele bisericilor), clericii devin adversari înversunati ai revolutiei, grupând în jurul lor comunitatile satesti. Altfel, ei nu se deosebesc cu nimic de „colegii” lor din alte parti ale Europei. Ca si în Franta revolutionara, ei binecuvânteaza Armata Poporului (Armata Norodului) în 1821, stindardele Garzii Nationale la 1848, devin membri ai cluburilor revolutionare sau încearca sa reconcilieze în fata altarului morala ortodoxa  cu Drepturile Omului. Mai mult, ei accepta sa fie alesi ca membri ai viitoarei Adunarii Constituante si chiar, episod semnificativ pentru ceea ce am putea numi “seductia politicului” sa fie comisari revlutionari în teritoriu. Întâlnim aici o ipostaza extrema care face trimitere la celebrii „preoti rosii”.
Cuvinte cheie: revolutiile secolului al XIX-lea, Europa de Est, Valahia, atitudinile clerului, actiuni politice.

OPINII ISTORIOGRAFICE PRIVIND EVOLUTIA URBANA A ORASELOR DIN OLTENIA 1859-1916
Gabriel Croitoru
(Rezumat)
Dat fiind ca astazi cea mai mare parte a populatiei lumii traieste în orase, este normal ca aceasta problema sa devina un subiect predilect de cercetare, despre care s-au publicat un numar impreionant de studii si s-au oragnizat sectiuni speciale la congresele internationale si comitetele de cercetare ale istoriei urbane, inclusiv la Academia Româna.
Studiul nostru mentioneaza toate lucrarile istoriografice începând cu perioada peionieratului si terminând cu scrierile cele mai recente.
Demersul nostru istoriografic necesar si motivat, nu face altceva decât sa demonstreze ca istoria asezarilor urbane din Oltenia a ramas o ordine secventiala, cronologica.
Cuvinte cheie: dezvoltare urbana, Oltenia, oras, istorie urbana, istoriografie.

MOMENTE DIN VIATA LUI CONSTANTIN C. PUTUREANU (1882 – ?)
Diana-Mihaela Paunoiu
(Rezumat)
Prin demersul nostru ne-am propus sa reconstituim câteva momente din viata unui functionar public a carui cariera s-a desfasurat, în cea mai mare parte, în perioada interbelica. Cercetarea fondului arhivistic „Constantin Putureanu” pastrat în cadrul Serviciului Judetean Dolj al Arhivelor Nationale ofera o imagine complexa a vietii unui om care a trait drama primului razboi mondial si care, ajuns în „amurgul” vietii, a supravietuit si dramei declansate de cea de-a doua conflagratie mondiala. Meritul deosebit care-i revine lui Constantin Putureanu este acela ca a încercat si de cele mai multe ori a reusit sa gaseasca solutii la problemele cu care s-au confruntat categoriile sociale din care a facut parte de-a lungul vietii sale si al caror reprezentat a fost prin functiile pe care le-a detinut. A fost omul care, ajuns treptat în vârful ierarhiei, contrar unei vechi obicei românesc, nu a uitat de unde a plecat si a facut tot ce i-a stat în putinta pentru a schimba în bine viata oamenilor care au muncit pentru bunastarea tarii sau a celor care au luptat pentru tara.
Cuvinte cheie: functionar public, director, presedinte, membru fondator, veteran.

SFÂRSITUL CABINETULUI ALEXANDRU MARGHILOMAN (5/18 MARTIE – 24 OCTOMBRIE/6 NOIEMBRIE 1918)
Florin Ghetau
(Rezumat)
În primavara anului 1918, trupele germane retrase de pe frontul de est pe fondul Tratatului de Pace de la Brest-Litovsk au permis initierea unei ofensive majore pe frontul din vest. O usoara superioritate numerica combinata cu folosirea unor noi tactici de lupta au ajutat Puterile Centrale sa obtina o serie impresionanta de victorii. Totusi, în vara aceluiasi an, odata cu venirea unui numar mai mare de unitati militare americane, initiativa a trecut de partea Antantei, iar înfrângerea Puterilor Centrale a devenit doar o chestiune de timp. În aceste circumstante, soarta cabinetului condus de politicianul conservator Alexandru Marghiloman si sustinut de Viena si Berlin, a fost pecetluita. Drept urmare, în data de 24 octombrie/6 noiembrie 1918 Alexandru Marghiloman a înaintat regelui demisia guvernului sau. În acest fel s-a pus capat existentei celui mai controversat cabinet din istoria românilor.
Cuvinte cheie: ofensiva, tactici, guvern, demisie, rege.

RELATII MILITARE ROMANO-IUGOSLAVE ÎNTRE ANII 1918-1923
Mihaela Barbieru
(Rezumat)
La sfârsitul primului razboi mondial atât România, cât si Iugoslavia au avut contestatii teritoriale de la vecini. Pentru diplomtia celor doua tari Banatul a constituit o problema spinoasa care a fost rezolvata cu eforturi din parte Bucurestiului si Belgradului. În perioada litigiului asupra Banatului, relatiile militare directe la nivel de mari stat majore au fost foarte slabe, însa au existat întâlniri între atasatul militar al Ambasadei Române din Belgrad cu reprezentanti militari iugoslavi, precum si contacte între ofiteri români si ofiteri iugoslavi pentru teritoriul aflat în disputa. De asemenea, trebuie sa tinem seama si de notele informative ale Sectiei de Informatii a Biroului 2, cât si ale Sectiei de Informatii ale armatei iugoslave de ocupatie din Banat, care mentioneaza întâlniri între ofiterii români si cei iugoslavi. Aceste întâlniri au fost soldate cu decizii de moment în solutionarea unor probleme acute ivite între soldatii români si cei iugoslavi, dar si între populatia româneasca si trupele de ocupatie iugoslave.
Pe lista subiectelor dezbatute de factorii politici ai celor doua tari, dar si de factorii militari s-au înscris cele referitoare la trecerea locuitorilor de o parte si de alta a frontierei Banatului, spre a-si cultiva proprietatile taiate de linia de frontiera, elaborarea unor puncte de ordin tehnic a unor materiale necesare suportului factorului politic în semnarea unor conventii referitoare la Reglementarea Navigatiunii Aeriene. Reprezentantii militari ai României si Iugoslaviei au avut întâlniri care priveau siguranta nationala a celor doua tari.
Pe întreaga perioada în care s-a fixat granita comuna româno-iugoslava au existat rapoarte întocmite de expertii militari ai celor doua state, documente ce au fost hotarâtoare în luarea deciziei finale.
Formarea Micii Întelegeri, pe baza principiului independentei si a suveranitatii, a constituit un important factor de asigurare a pacii în zona, întarind suveranitatea statelor componente. Initiativele si actiunile, atât ale Iugoslaviei, cât si ale Românei s-au desfasurat în primul deceniu în cadrul Micii Întelegeri, care avea periodic sesiuni ordinare si actiona în numele tuturor semnatarilor în organismele internationale.
Semnarea la 23 ianuarie 1922, la Belgrad, a Conventiei militare între Regatul României si Regatul Sârbo-Croato-Sloven de catre generalii Constantin Cristescu si Nicola Pašic, a reprezentat un moment foarte important în cadrul relatiilor miliatare dintre cele doua tari, dorindu-se a fi un instrument de aparare a statu quo ului teritorial, cu caracter defensiv. Conventia avea caracter secret, neputând fi dezvaluita unui stat tert, decât dupa un acord prealabil între cele doua parti referitor la acest aspect.
Începând cu anul 1922, întâlnirile între factorii militari ai celor doua tari vecine au devenit periodice, iar problemele discutate din ce în ce mai diverse.
Semnarea protocolului de la Belgrad, privind delimitarea frontierei si schimbul de comune între România si Iugoslavia, din 24 noiembrie 1923, a reprezentat concilierea politica dintre cele doua state care faceau deja parte din Mica Întelegere.
În perioada urmatoare atât România, cât si Regatul Sârbo-Croato-Sloven s-au manifestat ca niste factori activi în promovarea bunei întelegeri, în mentinerea securitatatii internationale, dar mai ales pentru pastrarea statu-quo-ului si independentei teritoriale.
Cuvinte cheie: frontiera, relatii militare, Banat, protocol.

CIRCULATIA MONETARA ÎN OLTENIA SECOLULUI AL XIX-LEA
Georgeta  Ghionea
(Rezumat)
La începutul secolului al XIX-lea, nu existau banci, în sensul propriu al termenului, în Oltenia. Activitatea lor a fost preluata de zarafi si camatari. Zarafii, erau specializati în stabilirea echivalentelor dintre însemnele monetare, care circulau în Oltenia, în timp ce camatarii acordau sume de bani cu dobânda. Documentele vremii arata ca activitatea lor nu a fost lipsita de nemultumiri din partea clientilor, care, nu o data s-au plâns autoritatilor de cursuri monetare mai mari, de monede avariate în greutate si calitate sau de dobânda exagerata. În urma acumularii unor capitaluri importante, unii zarafi si camatari au trecut de la comertul cu bani la constituirea unor adevarate case de banca, care se ocupau cu exportul de cereale si cu importul de produse de lux.
Cuvinte cheie: sec. al XIX – lea,  Oltenia, circulatie monetara, camatar, zaraf..

EVOLUTIA DOMENIULUI COROANEI SEGARCEA ÎN PERIOADA 1884-1948
Narcisa Maria Mitu
(Rezumat)
Încadrat prin legea din 10/22 iunie 1884 în cadrul Domeniului Coroanei, Domeniul Segarcea a cunoscut o evolutie deosebita, ajungând unul dintre cele mai dezvoltate domenii. Acest lucru a fost determinat si de situarea geografica a mosiei, Segarcea beneficiind de un sol favorabil dezvoltarii agriculturii – în mod deosebit culturii vitei-de-vie si culturii mari agricole.
Vinurile produse în crama domeniului, foarte apreciate atât pe plan national cât si pe plan international, au facut Domeniul Coroanei Segarcea cunoscut atât în Europa cât si peste ocean. De asemenea, vinurile de la Segarcea erau servite de catre familia regala la diferite ocazii: dineuri, onomastici, baluri, întruniri oficiale dar si ulterior, ca vinuri de protocol în perioada comunista.
Cuvinte cheie: secolele XIX-XX, Domeniul Coroanei, Segarcea, economie.

RAUL SI ARTA TOTALITARA SAU DESPRE DESPIRITUALIZARE ÎN ISTORIE
Gabriel Silviu Lohon
(Rezumat)
Valoarea e o constanta a lumii empirice. Nu neaparat aceea a omului de rând, cât mai ales a ceea ce am putea numi idee platonica de lume empirica. În interiorul constiinsei pure, adica aceea cu care opereaza în mod normal filozofia, nu îsi gaseste locul ceva precum valoarea si, într-adevar, nici macar conceptul de adevar sau acela de gândire care creaza adevarul nu reprezinta constiinta pura. Dumnezeu nu poate pendula între rau sau bine ori între valoare sau non-valoare. El este pur si simplu.
Cuvinte cheie : arta totalitara, kitsch-ul, rau, valoarea, non-valoare.

NICOLAE CEAUSESCU ÎI CONSIDERA ROMÂNI PE CETATENII DIN REPUBLICA SOVIETICA SOCIALISTA MOLDOVENEASCA
Petre Opris, Laura-Antoaneta Sava
(Rezumat)
Cu o saptamâna înainte de începerea Congresului al XIV-lea al PCR, Nicolae Ceausescu i-a anuntat pe membrii Comitetului Politic Executiv despre intentia sa de a discuta din nou cu sovieticii pe tema tezaurului României trimis la Moscova, în 1917, de guvernul României si nerestituit de Lenin dupa încheierea primului razboi mondial.
Totodata, liderul PCR dorea sa discute cu Mihail Gorbaciov despre situatia cetatenilor din Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca.  În opinia lui Nicolae Ceausescu, problemele existente în R.S.S. Moldoveneasca puteau fi rezolvate prin anularea imediata, de catre Mihail Gorbaciov, a Pactului „Ribbentrop-Molotov”, semnat la 23 august 1939 de ministri Afacerilor Externe ai Germaniei si URSS – Joachim von Ribbentrop, respectiv Viaceslav Molotov.
Cuvinte cheie: Nicolae Ceausescu, Mihail Gorbachev, liderul sovietic, structura propagandistica, cultul personalitatii.

PROGRAMUL DE COOPERARE ÎN DOMENIUL AVIATIEI CIVILE ÎNTRE FIRMA „BRITISH AEROSPACE” SI ROMÂNIA
Petre Opris
(Rezumat)
La 16 august 1989 a avut loc la Bucuresti o întâlnire între Stefan Andrei, viceprim-ministru al guvernului, si Robert Mckinley, conducator al unei delegatii a companiei „British Aerospace” (fosta „British Aircraft Corporation” – BAC) si director al Departamentului Aviatiei Civile.
Legaturile dintre România si compania britanica au fost stabilite în anul 1967, dupa ce mai multe colective de specialisti români au elaborat o serie de studii preliminare privind oportunitatea si posibilitatea asimilarii în fabricatie, în România, a unor avioane militare si civile, precum si a elicopterelor si motoarelor de aviatie. Firma britanica a oferit cu acel prilej spre vânzare, pentru compania TAROM, sase avioane BAC 1-11.
La 7 decembrie 1970, primul avion BAC 1-11 care a intrat în dotarea compania TAROM (YR-BCA) s-a prabusit din cauza vizibilitatii reduse în apropierea aeroportului Mihail Kogalniceanu, în cursul manevrelor de aterizare.
Cuvinte cheie: British Aerospace, România, aviatie civila, program de cooperare, TAROM.

ELICOPTERE MILITARE FRANTUZESTI, FABRICATE ÎN ROMÂNIA
Karina Paulina Marczuk, Petre Opris
(Rezumat)
În perioada 1971-1987 au fost fabricate în România, sub licenta franceza, un numar de 230 de elicoptere I.A.R.-316 B (SA-316 „Allouette”) si 164 de elicoptere I.A.R.-330 H (SA-330 „Puma”). Majoritatea acestora au fost utilizate de Fortele Aeriene Romîne, iar câteva au fost folosite pentru transporturi VIP („Allouette” si „Puma”) si în agricultura (SA-316 „Allouette”).
Deoarece eforturile de modernizare a dispozitivelor de zbor ale elicopterului I.A.R.-316 B s-au dovedit un esec, începând din anul 1979 s-a asigurat transportul de persoane VIP române cu ajutorul unui alt tip de elicopter francez (SA-365 „Dauphin”).
Cuvinte cheie: România, elicoptere militare, eforturi de modernizare, I.A.R.

PATRIARCH MIRON CRISTEA
Lucian  Dindirica
(Rezumat)
Personalitatea lui Miron Cristea a avut o mare influenta la aspectele vietii politice si religioase ale românilor din perioada celor doua razboaie. Biografia bogata a primului patriarh a determinat o bogata bibliografie dedicata lui, viata lui fiind în centrul istoricilor, stârnind interesul pentru mult timp. Astfel, noi vom încerca sa începem de la trasaturile lui umane, descriind perioada vietii lui si încheiind cu o prezentare a operei. Altminteri, prezentarea noastra va fi numai una bio-bibliografica, încercând sa descriem viata lui asa cum a fost, dar, în acelasi timp descriem imaginea vietii într-o istoriografie româneasca.

VIATA LA CURTEA DOMNEASCA ÎN VREMEA LUI GRIGORE AL IV-lea GHICA
Serban Patrascu
(Rezumat)
În timpul domniei lui Grigorie al IV-lea (1822-1828) curtea domneasca pastratp ca centru al puterii avea atributii legislative, executive si judecatoresti.  Aici, reunit de cel putin doua ori pe saptamâna, Divanul, avea sarcina de a dezbate probleme importante ale tatii cum ar fi cele care vizau organizarea finnaciara a statului, adoptarea de proiecte, rezolutii si legi, judecarea procesolor care nu fusesera solutionate de tribunalele inferioare.
Întotdeauna la curtea domneasca se desfasurau ceremonii, primiri ale ambasadorilor, festivaluri, baluri, si jocuri oferite de domnitor.

TERMENI GEOGRAFICI POPULARI,REFERITORI LA NOTIUNEA „LOC CU…”
IUSTINA BURCI
(Rezumat)
Cercetarea terminologiei entopice este o activitate complexa, care include aspecte diacronice, sincronice, comparative, de identificare a paletei de sensuri ale cuvintelor etc. În articolul de fata, autoarea s-a oprit asupra acelor termeni geografici populari care au sensul de „loc cu…”. Analiza si clasificarea lor se face atât din punct de vedere semantic, cât si structural. Se pune, totodata, problema sinonimiei (datorata existentei în graiurile limbii române a multor apelative care denumesc aceleasi realitati materiale), care se produce nu numai la nivel lexical, ci si la nivelul mijloacelor de derivare. De asemenea, se urmareste rolul pe care l-a avut terminologia geografica populara în formarea sistemului numelor de locuri si transferul de nume de un obiect geografic la altul.
Cuvinte-cheie: terminologie geografica populara, sinonimie, apelative, transfer.

TIPURI DE LOCUINTE VECHI ÎN OLTENIA
Anca Ceausescu
(Rezumat)
În regiunile de câmpie din sudul tarii locuintele au fost construite  la suprafata solului sau adâncite partial în pamânt (bordeie). Pâna în secolul al XIX-lea, bordeiele formau peisajul caracteristic în sudul Olteniei, aprox. 50-70% din numarul locuintelor fiind sub aceasta forma. Bordeiul a fost folosit  atât în mediul rural cât si în cel urban, cu o pondere mai mare la sate (mai mult de 90% în 1860).
Supravietuind din antichitate pâna în epoca contemporana, în strânsa legatura cu realitatile istorice si economice, bordeiele, nu numai ca locuinta umana, ci si ca lacasuri de cult, cârciumi, adaposturi pentru animale sau depozite pentru vin si alte produse alimentare, ne ofera informatii cu privire la cultura materiala si spirituala a comunitatilor umane de la acel moment pâna în prezent.
Cuvinte cheie: sudul Olteniei, regiuni rurale, bordei, locuinta, cultura materiala.

DATINI SI CREDINTE DE BOBOTEAZA DIN COMUNA FALCOIU, JUDETUL OLT
Loredana-Maria Ilin-Grozoiu
(Rezumat)
În calendarul sarbatorilor domnesti sau praznicelor împaratesti cu data fixa, ziua de 6 ianuarie este dedicata botezului primit de catre Iisus, Fiul lui Dumnezeu, de la Înaintemergatorul Sau, Ioan, în apa Iordanului. Deoarece toti cei botezati de catre Ioan Botezatorul nu primeau nici Duh Sfânt si nici iertarea pacatelor, acest botez a fost unul de pregatire pentru cel crestin. Ioan Botezatorul învata poporul despre pocainta si iertarea pacatelor pe care urma sa le dobândeasca de la Hristos, prin botezul crestin, în numele Preasfintei Treimi. Hristos S-a botezat în Iordan nu pentru ca avea nevoie de curatire, ci pentru ca nimic din dreptatea lui Dumnezeu sa nu ramâna neîmplinita de El în cer si pe pamânt. Ritualurile si traditiile privind aceasta sarbatore s-au pastrat în aceasta zona a Olteniei, si nu numai, fiind pline de semnificatii.
Cuvinte cheie: rituri, aghiasma mare, Botezul Domnului, Presfânta Treime, a sfiinti.

EROSUL EUROPEAN ÎN SECOLUL AL XIX-LEA: ABSTRACTIA CA RETINERE (EDUCATIA SENTIMENTALA)
Ion Militaru
(Rezumat)
Studiul de fata este consacrat manierei în care, de-a lungul secolului al XIX –lea, erosul european adopta o varianta atipica, oarecum ascetica de manifestare. Obstinatia cu care traditia a cautat sa dea o forma afirmativa, carnala, erosului este abandonata, iar în locul ei este oferita o varianta prin care chipul erosului este construit printr- serie nesfârsita de retineri în fata actelor care-i confereau, în istoria trecuta, facticitate.
S-a încercat identitatea acestui tip de eros nu în raport cu actele care, în traditia europeana, îi confereau, desavârsirea, ci ruptura cu ele, refuzul lor constant. De aici un chip aparte al erosului: un eros dezafectat, un anti-eros bazat pe o maniera pura de a întelege lumea si gândirea care, pe de o parte, amintesc de estetica transcendentala a lui Kant, iar pe de alta, prefigureaza arta pentru arta asa cum a fost gândita de flaubret si Nietzsche.
Cuvinte cheie : educatie, erosul european, secolul al XIX-lea.

CONCEPTUL DE REPREZENTARE ÎN GANDIREA LUI F. NIETZSCHE
Trandafir Cristinel
(Rezumat)
În acest articol vom cauta sa prezentam într-o maniera clara si succinta toate acele note caracteristice care ne ajuta sa identificam mai bine atât natura unuia dintre conceptele fundamentale al metafizicii în general, cel de reprezentare, cât si  semnificatiile pe care acesta le poarta în interiorul gândirii filosofice a lui Nietzsche.
Cuvinte cheie: imagine dionisiaca, imagine apolinica, reprezentare stiintifica, reprezentare morala

COMBATEREA DISCRIMINARII ETNICE: APLICAREA LEGISLATIEI ANTI-DISCRIMINATORII DE CATRE CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII
Roxana Radu
(Rezumat)
Adoptarea legislatiei anti-discriminatorii a fost primul pas pe care România l-a facut pe lungul drum al reformarii societatii românesti si al implementarii principiului egalitatii. Acest articol prezinta evolutia istorica a normelor juridice pentru prevenirea si combaterea discriminarii entice în România, ilustrând modul în care legislatia este implementata si pusa în practica de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). Înfatisând câteva dintre cele mai reprezentative hotarâri ale CNCD din ultimul deceniu, acest articol face o radiografie a acestui “fenomen istoric” al discriminarii entice în România, fiind binecunoscut faptul ca segmentul social supus cel mai des discriminarii este reprezentat de romi.
Cuvinte-cheie: discriminare, etnie, egalitate, demnitate, rom.

REGIMUL JURIDIC AL CONTRACTULUI DE RENTA VIAGERA
Nicolae Gradinaru
(Rezumat)
Contractul de renta viagera este contractul prin care o parte numita credientier, înstraineaza un bun sau plateste o suma de bani unei alte persoane numita debirentier, în schimbul unei prestatii periodice în bani, care urmeaza sa i se plateasca pâna la data decesului sau.
Renta viagera conform art. 1643 din Codul Civil, se poate înfiinta în favoarea uneia sau mai multor persoane, deci pot fi mai multi debirentieni. Conform prevederilor art. 1640 din Codul Civil, renta viagera, se poate constitui si cu titlul stapânit prin donatie între vii sau prin testament.
Potrivit art.1642 din Codul Civil, renta viagera se poate înfiinta în favoarea unei persoane ce a platit pretul sau unei a treia persoana ce nu are niciun drept la renta.
În cazul din urma desi întruneste conditiile contractuale aceasta nu este supusa formelor stabilite pentru donatie. În asfel de cazuri de renta viagera beneficiaza o alta persoana decât cea care a înstrainat bunul.
Cuvinte cheie: anuitate, donatie, testament, credientier, debirentier.

EFICIENTA ACTIVITATII FIRMELOR GLOBALE ÎN SCHIMBURILE INTERNATIONALE
Ion Rosu Hamzescu, Luiza Nastase
(Rezumat)
Corporatiile transnationale exercita o influenta semnificativa asupra vietii politice interne si externe. Interesele celor mai puternice guverne din lume sunt deseori personal împletite cu ocupatii extinse ale transnationalelor plasate de ei.
Companiile globale au multe efecte, pozitive si negative care în general sunt destul de greu de masurat. Aceste corporatii au avut, în mod cert, un efect pozitiv asupra eficientei, în general, dar au un efect daunator si implicatii ineficiente. Un impact care poate fi masurat cu un grad de precizie este acela al unei competitii internationale, acest impact putând fi foarte puternic.
Cuvinte cheie: companii globale, eficienta economica, competitivitatea, fluxurile de ISD, iesirile de ISD, afaceri internationale.

RECLAMA COMERCIALA SI ROLUL SAU ÎN PROMOVAREA COMERTULUI EXTERIOR
Radu Laurentiu
(Rezumat)
Reclama este o forma de comunicare ce intentioneaza sa convinga un public sa achizitioneze sau sa consume produse sau servicii. Include numele unui produs sau serviciu si cum ar putea acel produs sau serviciu sa îi fie benefic consumatorului, sa determine o piata tinta sa achzitioneze sau sa consume acea marca anume.
Publicitatea moderna s-a dezvoltat o data cu cresterea productiei de masa. Mass media poate fi definita drept orice media menita sa atinga o mare masa de oameni. Tipuri diferite de Media pot fi folosite pentru a transmite aceste mesaje, incluzând Media traditionala cum ar fi: ziare, reviste, televiziune, radio, posta directa sau în afara; sau noua Media cum ar fi site-uri web si mesaje. Reclamele pot fi plasate de orice agentie de publicitate în numele unei companii sau a altei organizatii.
Cuvinte cheie : comercial, publicitate, eficienta, mixul promotional, radio, televiziune.